Germania este ameninţată de o „epidemie” de surmenaj al angajaţilor?

Termenul englezesc „burnout”, care înseamnă un sindrom al epuizării provocate de muncă, a ocupat anul trecut locul şase într-un clasament al celor mai folosite cuvinte realizat de Societatea pentru Limba Germană, care a subliniat utilizarea excesivă a acestuia în presă.

Săptămânalul german Der Spiegel a dedicat acestei probleme două ediţii, în 2011.

Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung a constatat recent că surmenajul populaţiei nu este o problemă pentru alţi europeni, de exemplu pentru francezi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest subiect favorit al presei a luat recent şi o turnură politică.

Alte articole

Dezvăluirile făcute de o familie din România care a trăit în Germania timp de 25 de ani: „Nu am făcut concedii”

Ce înseamnă indicatorul rutier ”OD” și ce ai de făcut dacă îl întâlnești

Sindicatul industrial IG Metall, care are două milioane de membri, a cerut o lege anti-stres, iar ministrul Muncii, Ursula von der Leyen, a declarat război „suferinţelor psihice legate de muncă”.

Guvernul şi sindicatele fac referire la aceleaşi cifre şi anume că o treime dintre pensionările anticipate din Germania au loc din cauza problemelor psihice.

Potrivit companiei de asigurări AOK, numărul celor care renunţă la muncă din cauza surmenajului a crescut cu 80% în 10 ani

IG Metall estimează costul acestui fenomen la 27 de miliarde de euro pe an, iar ministrul Muncii la 8-10 miliarde de euro pe an, sub formă de pierderi generate companiilor.

„Evoluţia demografică face să ne confruntăm cu un deficit de forţă de muncă şi nu cu un exces. Companiile nu mai pot spune că dacă pleacă un angajat altul îi va lua locul”, a spus von der Leyen.

Hans-Jurgen Urban, membru în conducerea IG Metall, a denunţat exigenţele de rentabilitate, legate de capitalismul financiar. El a dat ca exemplu industria auto, unde ritmul actual al lansărilor de noi modele ar fi fost de neimaginat acum câţiva ani.

Alţi factori generatori de stres intens sunt precaritatea locurilor de muncă, monotonia, birourile impersonale „open space”, exigenţele privind disponibilitatea şi inovaţiile tehnologice.

Ca reacţie la aceste probleme, consiliul angajaţilor de la Volkswagen a obţinut suspendarea trimiterii de mail-uri în scop profesional după ora 18:15, pentru o mie de cadre de conducere.