Ucraina FIERBE din nou: TENSIUNI în ESTUL ţării, cu o zi înainte de REFERENDUM

Confruntări violente între insurgenţii proruşi şi forţele armate ucrainene în oraşul-port Mariupol, în sud-estul ţării, au avut loc vineri. Luptele au început când aproximativ şaizeci de insurgenţi cu arme automate au atacat sediul local al poliţiei.

Confruntările s-au soldat cu 20 de morţi printre insurgenţi, a precizat ministrul de interne, Arsen Avakov. ‘Ziua a fost extrem de dură, cu morţi şi cruzime. Şeful poliţiei din Mariupol a fost răpit, mai mulţi poliţişti au fost ucişi. Un lunetist a tras de pe acoperişul unui spital asupra soldaţilor, asupra oamenilor’, a scris el pe pagina sa de Facebook. Sâmbătă a fost decretată zi de doliu la Mariupol, potrivit autorităţilor locale.

Incidente s-au produs şi la Doneţk, unde o unitate a gărzii naţionale ucrainene, adăpostită într-un sanatoriu, a fost atacată vineri de grupuri de proruşi înarmaţi. Un scurt schimb de focuri s-a soldat cu doi răniţi, apoi militarii au fost dezarmaţi şi constrânşi să-şi părăsească locurile, potrivit unor proruşi prezenţi la faţa locului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Separatiştii se pregătesc să organizeze duminică un referendum privind independenţa ‘republicilor populare’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, respingând o solicităre de amânare adresată de preşedintele rus Vladimir Putin.

Alte articole

Rusia reia atacurile asupra Kievului, după o pauză de trei zile

Ucraina, noi atacuri în Rusia. Au fost lovite o rafinărie, un aerodrom militar și sisteme antiaeriene / Zelenski: „Războiul va continua”

Bazinul minier Donbas, miza principală

Acest scrutin ar putea deschide calea unei eventuale alipiri a bazinului minier Donbas la Rusia. Regiunile Doneţk şi Lugansk, care îl compun, au în total 7,3 milioane de locuitori din populaţia de 45,5 milioane de locuitori a Ucrainei.

Rebelii susţin că totul va fi gata la timp pentru vot şi se declară siguri că populaţia le va aproba proiectul, în pofida unor sondaje care sugerează, dimpotrivă, că o mare parte dintre locuitorii din estul ţării sunt în favoarea unităţii Ucrainei.

Kievul şi Occidentul au condamnat organizarea unei astfel de consultări populare, pe care o consideră ilegală. Ei se tem să nu se ajungă la un scenariu similar cu cel care a dus în martie la anexarea Crimeii de către Rusia după un referendum.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedintele francez, François Hollande, au reiterat sâmbătă că referendumurile prevăzute în estul Ucrainei sunt ‘ilegale’, precizează Agerpres.

Putin sfidează Occidentul

În ceea ce-l priveşte, Putin a sfidat încă o dată Occidentul, deplasându-se vineri în persoană în Crimeea. A fost prima sa vizită în peninsulă după ce Kievul a pierdut controlul asupra acesteia în martie. La Sevastopol, preşedintele rus a participat la celebrarea victoriei din 1945 împotriva nazismului, prilej cu care a spus din nou că anexarea Crimeii la Rusia a reprezentat un act de ‘fidelitate faţă de adevărul istoric’. Subliniind că Rusia va respecta drepturile şi interesele altor ţări, el a declarat că Moscova aşteaptă să-i fie respectate propriile ‘interese legitime’.

Kievul a denunţat ‘o încălcare flagrantă a suveranităţii ucrainene‘, care arată că ‘Rusia nu vrea să caute o rezolvare pe cale diplomatică şi a reiterat că nu are nicio intenţie să renunţe la încercarea de restabilire a ordinii în est, în contextul în care este angajat de opt zile într-o operaţiune militară care s-a soldat deja cu zeci de morţi.

Autorităţile ucrainene se declară hotărâte să ducă la bun sfârşit scrutinul prezidenţial anticipat de la 25 mai, în pofida violenţelor şi ‘provocărilor’ comise pentru a deturna acest proces şi pentru care ele acuză Moscova.

Cancelariile europene fac presiuni asupra Moscovei

Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande au ameninţat Rusia cu ‘consecinţe’ în cazul în care alegerile prezidenţiale prevăzute în Ucraina la 25 mai nu vor avea loc, relatează AFP, care preia o declaraţie comună transmisă sâmbătă în Germania, informează Agerpres.

‘Un eşec al alegerilor prezidenţiale, recunoscute internaţional, ar destabiliza şi mai mult ţara. Franţa şi Germania consideră că, într-un astfel de caz, vor urma consecinţele corespunzătoare, aşa cum s-a stabilit la Consiliul European de la 6 martie’, au scris cei doi lideri în textul lor comun difuzat la Stralsund, la sfârşitul unei întâlniri informale.