Isărescu: România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu FMI

„Ancora (acordul cu FMI – n.r.) rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, a spus Isărescu.

Oficialul BNR a arătat că noi ancore ar putea şi ar trebui să fie acordurile de la nivelul Uniunii Europene, precum Pactul de Stabilitate Fiscală.

„Nu sunt de partea acelora care nu vor la greu să-şi arate măsura. O dau într-o direcţie total necunoscută, nici nu ştii ce vor în discursul lor, atacă zona euro, atacă şi UE. Nu vreau să cred că ţara asta are aşa o neşansă istorică atunci când intră de fiecare dată într-un club”, a afirmat Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale nu este însă de acord cu o ajustare brutală a datoriei publice, chiar dacă România trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor, amintind că în prin politica din anii ’70-’80 s-a ajuns la o abruptă ruptură de tehnologizare a economiei şi scoaterea ei în afara circuitul mondial, în anii ’90.

Alte articole

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza privind creșterea economică a României. Cum arată cifrele

Una dintre cele mai bogate țări din lume intenționează să achite datoriile unui stat măcinat de război la Banca Mondială

„Este nevoie de un model aşezat pe mai multe generaţii, care presupune şi sustenabilitate. Să dai câmp şi timp suficient creşterii economice să producă resursele necesare şi din acest surplus de resurse să încerci să-ţi rambursezi datoria”, a continuat Isărescu.

În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.

Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut.

Directorul de ţară pentru România al Băncii Mondiale, Francois Rantrua, a declart recent că autorităţile de la Bucureşti negociază cu instituţia financiară internaţională un acord preventiv de un miliard de euro pentru a susţine bugetul ţării.