Gabriela Firea contestă în instanţă decizia procurorilor în cazul lui Traian Băsescu

„Este o plângere procedurală împotriva soluţiei pronunţată de procurorul şef din cadrul Parchetului General privind menţinerea soluţiei de suspendare a plângerii făcută de doamna senator Firea împotriva numitului Băsescu Traian, pentru săvârşirea infracţiunii de calomnie. Având în vedere că prim procurorul şef şi procurorul de caz au menţinut soluţia suspendării urmăririi penale invocând o imunitate pe care noi o contestăm, am făcut plângerea adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care la ora actuală se înregistrează”, a declarat Bolcaş la sediul instanţei supreme.

Firea îl acuză pe Băsescu de atac la adresa fostului sau soţ: „Mai trebuie să se ia de fiul meu de un an”

Ca argumente, avocatul a invocat faptul că există o practică constantă a Curţii Constituţionale în a defini limitele imunităţii preşedintelui, scrie Agerpres.

În opinia sa, protecţia de care se bucură preşedintele nu trebuie să încalce egalitatea în drepturi a cetăţenilor unui stat democratic.

Alte articole

Alegeri Bucureşti 2025: Burduja propune alegeri primare: „În absenţa unei candidaturi comune, blocul izolaţionist pleacă cu prima şansă”

Lovitură majoră din partea PSD. Gabriela Firea, pregătită să-i ia locul lui Nicușor Dan: ”Ea a deschis subiectul în timpul ședinței”

„Este ultima cale de atac, care de data aceasta am făcut-o complexă, în sensul că am adresat plângerea, cum spune la procedură, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar în cauză se pune în discuţie interpretarea unor texte constituţionale. Eu consider că nici un procuror şi nici un judecător, chiar dacă este de la Înalta Curte, nu este competent să se pronunţe asupra interpretării textelor constituţionale. Cu privire la interpretarea acestor texte se poate pronunţa numai Curtea Constituţională”, a mai spus Bolcaş, arătând că nu doreşte citarea preşedintelui în instanţă.

Avocatul a explicat că în cadrul plângerii a invocat o excepţie de neconstituţionalitate şi solicită instanţei supreme să sesizeze Curtea Constituţională.

Senatoarea PSD Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe şeful statului de ameninţare şi şantaj în legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a făcut în cadrul unei emisiuni televizate.

Senatorul Gabriela Firea a depus plângere la Parchet împotriva lui Băsescu

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunţat că a deschis un dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj în legătură cu plângerea penală depusă de senatoarea Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu, însă procurorii au dispus suspendarea anchetei, deoarece preşedintele se bucură de imunitate.

OFICIAL. Traian Băsescu nu poate fi anchetat până la sfârşitul mandatului

Gabriela Firea a contestat decizia procurorului de caz, însă contestaţia sa a fost respinsă de procurorul ierarhic superior.

Gabriela Firea a depus contestaţia împotriva suspendării urmăririi penale a lui Băsescu. Ce spune documentul

În motivarea procurorilor se arată că imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe Traian Băsescu de orice fel de răspundere juridică pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice, respectiv posibilitatea de a fi suspendat.

Parchetul General susţine că imunitatea a fost definită ca o formă de protecţie a preşedintelui României împotriva oricăror presiuni, abuzuri şi procese şicanatorii îndreptate împotriva sa în exercitarea mandatului, având drept scop garantarea libertăţii de exprimare şi protejarea împotriva urmăririlor judiciare abuzive.

‘Imunitatea preşedintelui îl scuteşte pe acesta de răspundere juridică de orice fel, pe perioada exercitării mandatului, pentru fapte săvârşite în această perioadă, cu excepţia răspunderii politice prevăzute de art. 95 din Constituţie – posibilitatea de a fi suspendat – şi a celei penale prevăzute de art. 96 din Constituţie – posibilitatea de a fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare. Cele două măsuri pe care le poate lua Parlamentul (suspendare şi punere sub acuzare) echivalează cu ridicarea imunităţii pentru preşedinte, care nu poate răspunde juridic, în perioada exercitării mandatului, decât pentru faptele de înaltă trădare. În acest caz, punerea sub acuzare poate fi hotărâtă de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Competenţa de judecată aparţine Curţii Supreme de Justiţie. Dacă s-a pronunţat o hotărâre definitivă de condamnare, Preşedintele este demis de drept’, se arată în decizia Parchetului General.

Parchetul mai susţine că singura protecţie absolută pe care imunitatea funcţională o asigură preşedintelui României este cea legată de exprimarea, în timpul mandatului, a opiniilor politice.

Pentru faptele săvârşite în timpul mandatului, dar care nu au legătură cu atribuţiile ce revin preşedintelui în exercitarea acestuia, se aplică numai imunitatea de drept procedural, astfel că, după încetarea mandatului, preşedintele poate fi cercetat pentru astfel de fapte.