Cum se făcea prostituţie acum 100 de ani în România

Când la 1878 Dobrogea se alipea României, prin dorinţa şi voinţa Europei, prin litoralul maritim şi porturile sale, Kustenge (Constanţa) a ocupat locul central în realizările românilor, scrie cugetliber.ro.

Citeşte şi Unde se prostituează acum gimnasta porno Floarea Leonida. Şi-a schimbat şi numele FOTO

Încă de la început, noua administraţie avea să se confrunte cu o situaţie deosebită ce reclama impunerea cu chibzuinţă şi tact a unor măsuri de ordin administrativ, politic şi juridic. Astfel, a apărut una dintre cele mai importante măsuri din istoria Constanţei şi anume adoptarea Regulamentului pentru administraţia interioară. Prin cele XV capitole ale sale, erau reglementate problemele cu care se confruntau aleşii locali şi cetăţenii. Prostituţia era trecută la capitolul XI al Regulamentului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Mărturia ŞOCANTĂ a unei eleve de 14 ANI: În clasa a VIII-a se PROSTITUEAZĂ pentru bani de buzunar VIDEO

Alte articole

Cât a plătit o turistă pentru o porție de șase creveți într-un restaurant din Constanța. Nota de plată este şocantă!

Cum arată casa în care a copilărit Gică Hagi: ”Primul cadou – şi singurul pe care li l-am cerut vreodată părinților – a fost o minge”

„Pentru femeele prostituante” fiind reglementată funcţionarea caselor de toleranţă, cât şi obligaţiile pe care trebuiau să le îndeplinească femeile ce practicau prostituţia în oraş. Numai femeile puteau deschide o astfel de casă, după ce înaintau o cerere comisarului şi medicului oraşului, cu precizarea locului de amplasare a acesteia, dar care nu trebuia să fie în vecinătatea bisericilor şi şcolilor, a grădinilor publice, în hoteluri, birturi şi cârciumi. „Femeile publice” aveau obligaţia de a efectua săptămânal controlul medical, de a se prezenta în termen de 48 de ore la spital, pentru a se trata, în cazul în care au fost depistate cu vreo boală, de a nu sta în dreptul ferestrelor deschise ale acestor case, de a nu merge indecent îmbrăcate pe stradă, în caz contrar fiind amendate de la 7 până la 10 lei sau chiar cu închisoarea de la una la cinci zile.

În capitolul I – „Despre curăţirea oraşului”, pe lângă menţiunile clare cu privire la obligaţiile proprietarilor şi chiriaşilor, cum ar fi măturarea în fiecare dimineaţă şi curăţarea trotuarelor, dar şi a şanţurilor pentru scurgerea apei, Primăria comunei urbane Kustenge a prevăzut şi pedepse cu amendă de 15 lei pentru o primă abatere ducând până la închisoare de la una la trei zile pentru repetarea abaterilor. La art. 7 se prevedea obligativitatea proprietarilor de a-şi îndepărta dărâmăturile, dar şi demolarea construcţiilor aflate în stare avansată de degradare.

Citeşte şi Câţi bani ar putea aduce la bugetul statului legalizarea prostituţiei şi traficul de droguri

În Capitolul III – „Despre animale” ne-a reţinut atenţia cu câtă exactitate era scris că le este interzisă câinilor fără zgardă circulaţia pe străzi, în pieţe şi locuri publice, în caz contrar aceştia fiind omorâţi de serviciul de ecarisaj.

Capitolul V – „Despre îndestularea oştească” prevedea, între altele, interzicerea vânzării produselor alimentare de către cei care nu obţin o autorizaţie emisă de primărie şi cu preţuri mai mari decât cele hotărâte şi publicate, ori cu gramajul mai mic decât cel real şi de calitate îndoielnică.

Trebuie spus că la vremea aceea, un kilogram de caşcaval costa 4 lei, untul de vacă – 5 lei kilogramul, laptele de oaie sau vacă – 1 leu litrul, carnea de miel – 1,40 lei/kg, carnea de oaie – 1,50 lei /kg, un curcan ajungea la 7,40 lei, o găină – 1,50 lei, iar o raţă – 1,80 lei.