Adrian Năstase: DNA nu este o instituţie neapărat rea, face şi lucruri bune

Declaraţia a fost făcută la Curtea de Apel Bucureşti, la procesul în care DNA contestă decizia Tribunalului Bucureşti de a conexa pedepsele primite de Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’, fără ca instanţa să adauge un spor de pedeapsă la cei patru ani închisoare, aşa cum solicitaseră procurorii.

În sala de judecată, Adrian Năstase a declarat că, pe vremea când era premier, au fost adoptate peste 100 de legi în domeniul justiţiei şi că el este cel care a pus la dispoziţia DNA actualul sediu.

‘Eu nu cred că trebuie să iubim justiţia sau să o dispreţuim, să vedem dacă are ambii ochi legaţi sau numai unul. Eu cred că justiţia trebuie să fie mai echitabilă. DNA nu este o instituţie neapărat rea, face şi lucruri bune şi lucruri rele. Acum face şi lucruri bune, depinde de oamenii care se află la conducere. Am dovedit de fiecare dată respect faţă de sentinţele care mi s-au dat. Sigur, am considerat că nu au fost motivate suficient. Respectul meu faţă de justiţie reiese şi din numărul mare de studenţi de-ai mei care au ajuns judecători, procurori, avocaţi, notari’, a mai spus Năstase.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

La un moment dat, Adrian Năstase a declarat că celula sa din penitenciar se află vis-a-vis de fosta celulă a grecului Passaris.

Alte articole

Elevii nu vor mai avea voie cu telefoane mobile la școală, nici măcar în pauze – proiect

Horoscopul banilor 25-31 mai 2026. Cine atrage câștiguri, cine trebuie să evite cheltuielile impulsive și cine are parte de o surpriză financiară

Avocatul Ion Cazacu i-a urat lui Năstase la mulţi ani, însă fostul premier a spus că ziua lui de naştere este duminică, 22 iunie, şi probabil avocatul s-a referit la faptul că vineri împlineşte doi ani de când a început ‘o nouă viaţă’.

În esenţă, avocaţii lui Năstase au solicitat Curţii de Apel Bucureşti să menţină decizia Tribunalului Bucureşti de conexare a pedepselor primite în cele două dosare, dar fără să mai fie adăugat un spor de pedeapsă, având în vedere personalitatea şi pregătirea profesională deosebită a fostul premier.

Avocatul Ion Cazacu a menţionat că Adrian Năstase a publicat în urmă cu câteva zile o nouă carte, intitulată ‘Cele două Românii’ şi are în lucru un nou volum, iar cele două lucrări vor fi luate în considerare atunci când se va formula cerere de eliberare condiţionată.

De cealaltă parte, procurorul DNA a solicitat un spor de pedeapsă, având în vedere atitudinea ‘dispreţuitoare şi defăimătoare’ de care a dat dovadă Năstase, atât în timpul proceselor, cât şi după ce a fost condamnat.

La ieşirea din sala de judecată, Andrei Năstase a declarat că încă nu i-a cumpărat un cadou tatălui său de ziua lui, dar în mod sigur duminică se va duce la Penitenciarul Jilava.

Urmează ca instanţa să se pronunţe pe contestaţia procurorilor DNA.

Pe 8 mai, Tribunalul Bucureşti a admis cererea de contopire a pedepselor primite de fostul premier Adrian Năstase în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de patru ani închisoare, fără ca instanţa să-i adauge un spor de pedeapsă.

‘Tribunalul apreciază că lipsa antecedentelor penale (evident anterior momentului comiterii celor trei infracţiuni de către condamnat), micromediul persoanei condamnatului, relaţiile acestuia pe diferite planuri – cu ambianţa socială, în cadrul acestor din urmă aspecte un loc central ocupându-l gradul integrării sociale sub multiplele sale aspecte: profesională, familială (neputând fi indiferente sub aspectul caracterizării persoanei şi implicit al individualizării pedepsei globale, aspecte ca atitudinea condamnatului faţă de membrii familiei sale, modul în care se îngrijeşte de întreţinerea şi educaţia copiilor, atmosfera creată în cadrul familiei, grija faţă de patrimoniul familiei), cultural – obştească (nivelul de pregătire culturală şi politico- ideologică, participarea la viaţa culturală şi la acţiunile sociale generale, atitudinea faţă de îndatoririle sociale, gradul de aderare la procesul creşterii omului responsabil), conduita condamnatului după comiterea faptei (prezentarea acestuia în faţa organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, faptul că petentul nu a încercat să se sustragă de la urmărire penală ori judecată, împrejurarea constând în aceea că deşi de la momentul comiterii ultimei infracţiuni – anul 2006 până la cel al pronunţării unei prime hotărâri definitive de condamnare – iunie 2012 a trecut o perioadă mare de timp condamnatul nu a mai încălcat din punct de vedere penal normele de conduită socială) sunt argumente care converg către concluzia că în prezenta cauză faţă de condamnatul Năstase Adrian nu se impune sporirea pedepsei de bază şi că aceasta este suficientă în vederea asigurării scopului pedepsei, fiind aptă de a produce transformări reale şi profunde ale conştiinţei petentului şi pe cale de consecinţă modificări statornice, de durată ale comportamentului acestuia (evident în raport de sfera ilicitului penal)’, se arată în motivarea dată de tribunal.

Adrian Năstase a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

În dosarul ‘Zambaccian’, Adrian Năstase a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

În dosarul ‘Trofeul calităţii’, Adrian Năstase a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.