Opozanţii ACTA din România au ieşit în stradă VIDEO

Peste 400 de persoane s-au strâns la mitingul organizat în  Piaţa Universităţii din Bucureşti.

“Problema cea mai mare cu ACTA este că se încearcă crearea unui sistem paralel de justiţie. În momentul în care orice deţinător de drepturi de copyright vrea să obţină informaţii despre o presupusă fraudă, poate să ceară direct de la providerul de internet, evitând sistemul de justiţie. Orice agent economic se obligă să furnizeze informaţiile”, a declarat un protestatar din Bucureşti pentru România TV.

Oamenii vor ca România să se retragă din acest tratat pe care ţara noastră l-a semnat  în secret, tratat din care s-au retras până acum ţări precum Polonia şi Cehia.

Mitingul a început sâmbătă, de la ora 17:00, iar potrivit reţelelor de socializare, cele mai multe persoane şi-au anunţat prezenţa  în Capitală, dar şi în oraşe mari cum ar fi Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara. Protestele vor dura cinci ore.

Peste o mie de persoane protestează, sâmbătă după-amiază, în Piaţa Unirii din centrul municipiului Cluj-Napoca, faţă de ACTA, manifestanţii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare pentru că „ameninţă” viaţa privată, informează Mediafax.

Peste 200 de persoane, unele strigând lozinci şi purtând pancarte şi măşti Anonymus sau având lipite pe gură autocolante pe care scrie „ACTA”, protestează, sâmbătă seară, în Piaţa Victoriei din Timişoara.

Aproximativ 300 de persoane au ieşit în stradă, sâmbătă seară, la Târgu Mureş, Sfântu Gheorghe şi Bistriţa, pentru a protesta faţă de ACTA, mulţi dintre manifestanţi având feţele acoperite de măşti din hârtie şi afişând pancarte cu mesaje împotriva acestui acord.

Aproximativ 50 de persoane, majoritatea tineri, au protestat, sâmbătă, faţă de ACTA, în Piaţa Prefecturii din Craiova, acestora alăturându-li-se un grup de 20 de oameni care scandau lozinci împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a actualului Guvern.

Aproximativ 200 de persoane au protestat, sâmbătă seară, timp de două ore, în Piaţa Unirii din Iaşi, faţă de ACTA, oamenii cerând ca acest tratat să nu intre în vigoare, printre participanţi numărându-se şi un grup de zece persoane care au scandat „Jos Băsescu”.

Peste 60 de persoane au protestat, sâmbătă, în centrul municipiului Ploieşti, faţă de ACTA, manifestanţii purtând pancarte pe care erau scrise mesaje precum: „Tratatele voastre ne alimentează ura. Jos cenzura!” şi „Totul până la internet. Stop ACTA”.

Aproximativ 50 de tineri au protestat, sâmbătă, timp de trei ore, în faţa Prefecturii Constanţa faţă de ACTA, ei solicitând ca internetul să rămână liber ca şi până acum şi purtând pancarte pe care se putea citi „Nu ACTA. Votaţi ca noi, nu cum spun ei” sau „Jos cenzura”.

Aproape 20 de ploieşteni au protestat, sâmbătă, în faţa Prefecturii Prahova, ei aducând pungi portocalii cu sigla PDL, în care se aflau alimente şi despre care au spus că le-ar fi primit de la persoane care s-au recomandat ca fiind trimise de deputatul Roberta Anastase, şi scandând „Nu vrem şpagă”.

ACTA  prevede că „pentru a proteja informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic, fiecare parte prevede protecţie juridică corespunzătoare şi sancţiuni juridice eficace împotriva oricărei persoane care săvârşeşte una din următoarele fapte cu ştiinţă şi fără autorizaţie sau, în cazul sancţiunilor civile, având motive întemeiate de a crede că această faptă va determina, va permite, va facilita sau va disimula o încălcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe: eliminarea sau modificarea oricărei informaţii privind regimul drepturilor în format electronic; distribuirea, importul în vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea către public sau punerea la dispoziţia publicului a unor opere, interpretări, execuţii sau fonograme, ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor în format electronic au fost eliminate sau modificate fără autorizaţie”.

Fiecare parte semnatară a Acordului se asigură că legislaţia sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, care să permită o acţiune eficace împotriva oricărui act de încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală, care are loc în mediul digital, inclusiv măsuri de remediere eficiente destinate să prevină orice încălcare şi măsuri de remediere care să constituie un mijloc de descurajare a oricărei încălcări ulterioare.

Procedurile de aplicare a legii ale fiecărei părţi se aplică încălcării dreptului de autor sau drepturilor conexe asupra reţelelor digitale, care pot include utilizarea ilegală de mijloace de difuzarea la scară largă în scopul încălcării. Aceste proceduri sunt puse în aplicare astfel încât să se evite crearea de obstacole în calea activităţii legitime, inclusiv comerţul electronic şi, în conformitate cu legislaţia părţii respective, respectă principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil şi protecţia vieţii private.

Reprezentanţi din 22 de state membre UE şi Uniunea Europeană au semnat, la sfârşitul lui ianuarie, la Tokyo, Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aproarea Parlamentului European. Scopul acordului (între UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit PE, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzică şi filme.

Textul ACTA în limba română.