BNR reduce la 16% rata rezervei minime obligatorii la valută şi menţine dobânda cheie la 3,5% pe an

CA al BNR a hotărât, de asemenea, menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%, informează Agerpres.

Banca Centrală a reiterat faptul că „utilizarea adecvată a tuturor instrumentelor de care dispune în condiţiile monitorizării atente a evoluţiilor interne şi ale mediului economic internaţional va asigura îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi menţinerea stabilităţii financiare”.

Citeşte şi BNR: Creşte creditul în lei, dar scade cel în valută

„Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă situarea ratei anuale a inflaţiei la niveluri scăzute, pe o traiectorie pe termen scurt inferioară celei prognozate anterior, sub influenţa unor factori conjuncturali (evoluţia preţurilor volatile, în special a celor alimentare, aprecierea nominală a monedei naţionale) şi pe fondul persistenţei deficitului de cerere şi al ameliorării anticipaţiilor inflaţioniste. Consolidarea pe termen mediu a acestei traiectorii nu este încă certă”, precizează BNR.

Alte articole

Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

Curs BNR 4 iulie 2025. Leul s-a depreciat faţă de dolar, de Ziua Americii

Rata anuală a inflaţiei a coborât la un minim istoric de 0,94%, în luna mai 2014, de la 1,21% în luna precedentă. În acelaşi timp, rata medie anuală a inflaţiei a fost de 2,1%, în mai 2014, faţă de 2,5% în luna anterioară, iar rata medie anuală a inflaţiei determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum – indicator relevant pentru asigurarea comparabilităţii la nivel european şi evaluarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană – a continuat să scadă, atingând nivelul de 1,8% în luna mai faţă de 2,1% în luna aprilie.

Citeşte şi BANCA ÎŢI DĂ CU O MÂNĂ ŞI ÎŢI IA CU DOUĂ. Dobânda la depozite a ajuns mai mică decât comisioanele

Creditul total acordat sectorului privat a continuat să înregistreze un ritm anual negativ pe fondul evoluţiei divergente a componentelor sale. Se remarcă astfel accelerarea dinamicii pozitive a împrumuturilor în monedă naţională, stimulată şi de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi reflectând reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară. În acelaşi timp, este de consemnat contracţia de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în iunie 2013.

Refacerea graduală a economisirii a continuat, consolidarea acestei tendinţe pe termen mediu fiind importantă prin prisma accentuării procesului de dezintermediere financiară transfrontalieră şi a nevoii de a asigura surse stabile de finanţare pentru revenirea creditării.

Îmbunătăţirea percepţiei investitorilor şi a agenţiilor de rating asupra economiei româneşti pe fondul evoluţiei favorabile a fundamentelor acesteia a determinat sporirea intrărilor de capital, reflectată şi în aprecierea monedei naţionale.

Potrivit băncii centrale, rezervele internaţionale înregistrează niveluri adecvate în condiţiile achitării unei mari părţi din împrumuturile contractate de România de la Fondul Monetar Internaţional în anii 2009-2010. În acelaşi timp, piaţa monetară relevă creşterea surplusului net de lichiditate, ratele dobânzilor interbancare înregistrând niveluri sub rata dobânzii de politică monetară.

Aceste evoluţii şi perspectivele inflaţiei permit băncii centrale ajustarea conduitei politicii monetare, inclusiv prin intermediul programului de aliniere treptată pe termen mediu a regimului rezervelor minime obligatorii cu standardele europene, în condiţiile unei ancorări eficace a anticipaţiilor pe termen mediu şi în paralel cu monitorizarea atentă a evoluţiilor interne şi internaţionale.

Potrivit comunicatului BNR, conduita prudentă a politicii monetare şi dozarea judicioasă a instrumentelor sale în concordanţă cu evoluţiile interne şi ale mediului internaţional pot asigura în mod sustenabil stabilitatea preţurilor pe termen mediu corespunzător ţintei de inflaţie multianuale, creând totodată premisele unei creşteri economice echilibrate şi de durată precum şi pentru consolidarea procesului de convergenţă cu Uniunea Europeană.

În acest sens, implementarea mixului de politici şi reforme structurale convenite în cadrul acordurilor de finanţare externă încheiate cu instituţiile internaţionale, alături de o situaţie socială şi politică echilibrată în anul electoral 2014, este de natură să consolideze stabilitatea economiei româneşti, întărind rezistenţa acesteia faţă de şocuri externe, se mai arată în comunicatul BNR