Dosarul SILICOANELOR. 20 de cadre medicale au fost trimise în judecată

Printre medicii trimişi în judecată se află Vitalie Stan, manager al Spitalului de Arşi din Bucureşti, Nicolae Antohi, Ivan Vătămescu, Carmen Ileana Boiangiu şi Viorel Sorin Parască, toţi aflaţi în arest preventiv, şi Carmen Florea (asistentă) şi Aurelia Isac, ambele în arest la domiciliu.

Medicii vor fi judecaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, participaţie improprie la fals intelectual, fals intelectual, înşelăciune.

În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată zeci de pacienţi pentru dare de mită şi participaţie improprie la fals intelectual.

Potrivit Parchetului Capitalei, medicii pretindeau ca mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii iar Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) deconta o parte din costul intervenţiilor.

Alte articole

Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS condamnat pentru o mită de 6,3 milioane de euro, scapă de închisoare. ”1150 de zile de detenție nelegală”

Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății, trimis în judecată pentru luare de mită

Modul de operare în acest caz de corupţie era următorul: pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet (site-uri ale medicilor, forumuri de socializare etc.) sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Citeşte şi Dezvăluiri ULUITOARE în dosarul SILICOANELOR. Şi ASISTENTELE se făceau mai frumoase pe banii statului

Medicii, specialişti în chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, cât şi în cadrul unor clinici private.

În discuţiile purtate, medicii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică.

În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau medicii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale.

Citeşte şi DEZVĂLUIRI din Dosarul Silicoanelor. Cum se NEGOCIA şpaga pentru medicii din reţea – STENOGRAME

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către CASMB şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921 de lei pentru fiecare intervenţie medicală.

Pentru ‘serviciile’ oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului etc.), medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 de euro şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist).