Un orfan care nu vorbea şi mânca săpun a luat 9,55 la BAC 2014 la matematică. Cum a reuşit

Bogdan Matei, un constănţean în vârstă de 21 ani, se numără printre miile de tineri care dau admitere la facultate, în aceste zile, scrie ro.stiri.yahoo.com. El bate la porţile facultăţii de Matematică-Informatică de la Universitatea Ovidius din Constanţa. „Am încredere, la Bac am luat 9,55 la matematică. Dacă nu greşeam o definiţie, probabil făceam de 10″, socoteşte Bogdan.

Citeşte şi ADMITERE FACULTATE 2014: Concurenţă mare la Litere

Emoţiile rămân aşadar în sarcina familiei sale, acestea fiind cu atât mai mari cu cât Bogdan este un copil aparte. A fost abandonat la naştere şi nu şi-a cunoscut niciodată părinţii. A crescut într-un centru de plasament, iar statul român l-a dat în grija familiei Sandu la vârsta de 5 ani, într-o stare precară.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mama de împrumut s-a luptat din greu să-l dezbare pe copil de năravuri. „La 5 ani nu ştia încă să vorbească. Scotea doar nişte sunete ca de animal. De mâncat, mânca săpunul din baie. Avea crize violente de furie, în care distrugea ce nimerea, sfâşia perdelele, rupea tot. Mi-arăta prin gesturi să-l leg la mâini şi să-i pun leucoplast la gură”, povesteşte Vasilica Sandu, asistenta maternală a băiatului.

Episoadele trecutului o dor şi acum, dar femeia n-a dat niciodată înapoi. Avea doi copii, casă, serviciu de sezon. Ar fi putut sta liniştită să-şi vadă doar de familie. Dar cine să aibă grijă şi de copiii nimănui? „Simt că mi-am făcut pomană cu nişte suflete amărâte. Avem de unde să-i creştem, din ce ne descurcăm noi, din ce ne mai ajută Dumnezeu. Cum i-am făcut mari pe ai mei, i-am crescut şi pe ceilalţi. Toţi laolaltă suntem o familie”, spune Vasilica Sandu.

Citeşte şi Caz incredibil la BAC 2014. O elevă de 10 a luat o decizie HALUCINANTĂ, din cauza căreia A PICAT examenul

Mădălina Ghizu, Bogdan Matei şi mama Vasilica Sandu

Fiul ei, Constantin, este comandant de navă, iar fiica Mădălina este psiholog. Ea este cea care a deschis uşa casei părinteşti pentru a primi copii orfani. „Am lucrat cu ei şi mi-a fost tare milă de micuţi. Puteam fi oricare dintre noi în situaţia lor”, spune Mădălina Ghizu.

După Puiu, a venit Bogdan

Întâlnirea cu Bogdan a fost aproape o întâmplare. Familia Sandu îl avea deja în grijă pe „Puiu”, un turculeţ cu doar un an mai mare decât Bogdan. Reorganizarea sistemului de protecţie a copilului din anii 2000 a obligat asistenţii maternali să mai ia un copil în plasament, dacă voiau să-şi păstreze serviciul.

Vasilica Sandu ar fi putut renunţa, dar asta ar fi însemnat să îl dea pe Puiu altei familii sau, mai rău, să-l lase să ajungă iar pe la case de copii. „Pe Puiu l-am crescut de la 3 ani. Cum să-l dăm înapoi? La 18 ani, ce s-ar fi ales de el? Şi până la 18 ani, cum s-ar fi dezvoltat, ce şanse ar fi avut? Am preferat să mai luăm un copil. Aşa a ajuns Bogdan la noi, de la casa de copii din Cernavodă”, mărturiseşte mama Vasilica.

Acum, cei doi băieţi fac parte din familie. Puiu (Menzat Mamut pe numele lui) este dascăl la biserică, student la Teologie Pastorală la „fără taxă” şi vrea să urmeze şi Psihologia. Bogdan a absolvit 12 clase la Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Albatros din Constanţa şi visează deja la primul salariu obţinut ca IT-ist. „Din primii bani o să-i iau mamei oale, cratiţe şi nişte cuţite mai ascuţite, iar tatălui – un set de scule. Lui Puiu i-aş cumpăra o biserică, iar eu o să-mi iau numai aparatură”, râde Bogdan.

Bogdan Matei, împreună cu dascălii şi mentorii săi

De la micuţul orfan cu apucături sălbatice la absolventul de liceu cu notă de 9,55 la Bac, a fost un drum uriaş. Băiatul care altădată mânca săpun şi-a schimbat gusturile. Îi place să vorbească în engleză şi se dă în vânt după fineţuri: călătorii, spectacole şi brânzeturi franţuzeşti.

„Unde am mers noi, a mers şi el. Oriunde am ieşit în oraş, l-am luat şi pe el. Am vrut să arătăm că este un copil normal şi că se pot obţine rezultate extraordinare şi cu cei din sistemul de protecţie socială. Niciunul dintre ei nu mai este încadrat acum în niciun grad de handicap. Am vrut să arătăm că se poate”, spune Mădălina Ghizu, sora de suflet şi mentorul lui Bogdan.