Peştera Regilor din Dâmboviţa produce energie şi vibraţii misterioase

Aceasta a fost săpată de pârâul Horoaba, afluent pe dreapta al râului Ialomița, în calcarele jurasic-superioare din culmea sud-estică a muntelui Bătrâna și rămâne unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Munții Bucegi și chiar din țară, scrie financiarul.ro.

Citeşte şi Cele mai frumoase locuri din România pe care nu trebuie să le ratezi

Peștera atrage încă din cele mai vechi timpuri. Prima mențiune a fost făcută de I. Kleinlauf în anul 1793, într-o lucrare despre peșterile din Transilvania. La 1897 era considerată cea mai mare cavitate subterană din Principatele Române, iar în 1953 a fost realizat primul plan în detaliu de către o echipă condusă de Mihai Șerban și Iosif Viehman și publicat (1974) în Buletinul Clubului de Speologie „Emil Racoviță”.

Citeşte şi Locuri UNICE în România. Pădurea de Piatră din Grădina Zmeilor, sălaşul misterelor şi al frumuseţii FOTO

Alte articole

Plan roșu de intervenție după un grav accident în Dâmbovița. Patru persoane transportate la spital

Un băiat de 10 ani din Dâmbovița a plecat de acasă pentru a strânge bani de trotinetă. Locul în care a fost găsit de jandarmi

Prezentând atât galerii, cât și săli, Peștera Ialomiței are o desfășurare mixtă pe un singur nivel, cu o lungime de aproximativ 480 metri, dintre care 400 metri sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 metri, cu galerii și săli. Pot fi admirate sălile Mihnea Vodă, Decebal, Sf. Maria, La Răspântie, La Altar, Grota ascunsă și Grota Urșilor, unde au fost găsite schelete ale ursului de peșteră.

La intrarea în Peșteră se află Mănăstirea Ialomiței, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, ridicată în secolul al XVI-lea, de voievodul Țării Românești Mihnea Vodă (cel Rău). Se spune că acesta s-ar fi adăpostit un timp aici în pribegia sa spre Transilvania (1510) și a ridicat lăcașul de cult în semn de mulțumire lui Dumnezeu, după ce a scăpat de turci.

De-a lungul timpului mănăstirea a ars de mai multe ori (de patru ori în patru sute de ani), însă a fost refăcută ridicând-se și un corp de chilii, iar piatra de temelie a fost așezată de ÎPS Vasile Costin, Arhiepiscopul Târgoviștei, în anul 1993. Povestea acestui schit de călugări se pierde în vremurile străvechi, Legenda susținând că însuși Sf. Andrei, întemeietorul credinței ortodoxe la români, s-ar fi refugiat o perioadă în peșteră.

La baza intrării în Peștera Ialomiței există și un străvechi cimitir al călugărilor, care au trăit aici cu secole în urmă. Pe unul dintre morminte lespedea este tot timpul caldă. Măsurătorile radiesteziștilor au demonstrat că locul poartă încărcătură energetică, dar nu au putut spune de ce natură este această energie și ce anume produce vibrațiile depistate în interiorul peșterii.