SCENARIU HORROR: Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru ar ceda. Piteştiul ar fi acoperit de 12 metri de apă

Autorităţile spun că şansele ca barajul Vidraru să se rupă sunt zero, pentru că încă mai are capacitatea de a acumula multă apă.

„Nimeni nu trebuie să se panicheze pentru că, peste acest nivel normal de retenţie, care în cazul lacului Vidraru este de 450 mil mc, fiecare lac de acumulare are capacitatea de a înmagazina undele de viitură. În cazul lacului Vidraru mai avem la dispoziţie câteva zeci de milioane metri cubi, iar riscul ca barajul Vidraru să se rupă este zero în acest moment”, a declarat Cristian Barbu, şeful serviciului Dispecerat din cadrul Administraţiei Bazinale a Apelor Argeş-Vedea (ABAAV). 

Citeşte şi Barajul Vidraru a ajuns la cel mai mare volum din ultimii ani. Vezi reacţia reprezentanţilor ABAAV

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate astea, dacă barajul ar ceda ar face ravagii APOCALIPSA s-ar abate asupra ARGEŞULUI. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti, iar oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit de ape în 20 de minute. După cum se ştie, în Argeş se află cel mai înalt baraj din ţară, Vidraru, al doilea ca mărime din România şi al cincilea din Europa.

Alte articole

Accident grav în Argeș. Un container cu deșeuri din plastic a căzut peste o mașină. Trei persoane au ajuns la spital

Un autocamion cu stupi a luat foc, în județul Argeș. Autovehiculul a ars în întregime

Construcţia a fost începută în 1961 de către Gheorghiu Dej şi finalizată în 1966 de Nicolae Ceauşescu. Investiţia s-a ridicat, la vremea respectivă, la 1,5 miliarde de lei, iar dacă astăzi am vrea să mai construim un baraj în genul celui de la Vidraru, preţurile s-ar ridica la o jumătate de miliard de euro. La momentul punerii în funcţiune, barajul de pe Argeş era al cincilea din Europa şi al nouălea din lume. Azi, a rămas tot pe locul cinci pe continent, dar a coborât pe poziţia 27 în lume. Legat de acest baraj au fost create, de-a lungul timpului, scenarii mai mult sau mai puţin apocaliptice. Ce s-ar întâmpla dacă barajul Vidraru s-ar sparge, fie din cauza supraîncărcării, în urma ploilor, fie din cauza unui cutremur? Răspunsul oficial al autorităţilor la această întrebare este că barajul Vidraru a fost făcut să reziste la un cutremur de 9 grade Rihter şi mai are garanţie încă 60 de ani de acum încolo. Însă, conform „Planului de Apărare al Argeşului”, împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, peste Argeş ar veni Apocalipsa. Datele oficiale susţin că, în situaţia în care barajul Vidraru ar ceda, viitura ar atinge 12 metri înălţime în Piteşti.

Citeşte şi Circulaţia pe Transfăgărăşan a fost blocată din cauza alunecărilor de teren

Într-un minut, apele ar acoperi Arefu, în patru minute Valea Iaşului şi în 13 comuna Albeştii de Argeş

Iată ce localităţi ar fi şterse de apele de pe harta judeţului, dacă, Doamne fereşte, barajul Vidraru s-ar rupe, dar şi în cât timp. În comuna Arefu, apele scăpate din chinga barajului ar ajunge într-un minut. Aici ar dispărea sub ape cabana „Casa Argeşeană”, ruinele cetăţii Radu Negru şi satele Căpăţâneni-Ungureni şi Căpăţâneni-Pământeni. Ar urma comunele Corbeni şi Valea Iaşului, unde apa ar ajunge în patru minute. În 13 minute, cele peste 450 de milioane de tone de apă din baraj pot acoperi centrala Hidroeletrică şi comuna Albeştii de Argeş.

Oraşul Curtea de Argeş ar fi acoperit în totalitate de ape

Milioanele de tone de apă ajung în 20 de minute la Valea Danului şi în Curtea de Argeş. Din cauza poziţionării acestui oraş, apele l-ar acoperi în totalitate, viitura atingând peste 25 de metri înălţime. Scenariul apocaliptic continuă. Pradă apelor ar cădea comuna Băiculeşti, în 30 de minute, Merişani, în 41 de minute, Budeasa, în 53 de minute, şi Bascov, în 66 de minute.

În Piteşti, viitura ar atinge 12 metri în 72 de minute de la ruperea barajului

În Piteşti, apele ar pătrunde în 72 de minute, la o eventuală spargere a barajului Vidraru, iar viitura ar avea 12 metri înălţime. Ar fi inundate cartierele Găvana, Eremia Grigorescu, Popa Şapcă şi Tudor Vladimirescu, ultima localitate inundată fiind comuna Mărăcineni.

Barajul Goleşti ar acoperi de apă localităţile Călineşti, Căteasca, Topoloveni, Leordeni şi Răteşti

Pe raza judeţului nu se află doar barajul Vidraru, ci şi cel de la Goleşti, al doilea ca mărime din Argeş. Conform planurilor de apărare, ruperea barajului Goleşti ar duce la inundarea comunelor Călineşti şi Căteasca, în doar un minut. În 31 de minute ar fi inundat oraşul Topoloveni, iar în 54 de minute, comuna Leordeni şi Răteştiul.

Apele barajelor Râuşor şi Pecineagu pot distruge tot ce întâlnesc în cale

O fisură la barajul Râuşor, al treilea ca mărime din Argeş, ar inunda comuna Lereşti în doar 2 minute. Apa din Râuşor ar ajunge în Câmpulung în 22 de minute. Valul ar lovi apoi comunele Schitu Goleşti, Mihăieşti, Stâlpeni şi Ţiţeşti. În oraşul Mioveni puhoiul de ape ar ajunge în patru ore de la spargerea barajului Râuşor. Ultima localitate lovită ar fi Mărăcineniul. În schimb, dacă barajul Pecineagu ar ceda, ar fi afectate comunele Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele, Stoeneşti şi Cetăţeni.