Declaraţii ŞOCANTE ale unui lider prorus: Doi români luptă alături de separatiştii din Ucraina

Premierul autoproclamat al regiunii Doneţk a declarat pentru televiziunea rusă Life News că doi români luptă în armata separatiştilor, „alături de foarte mulţi sârbi, turci, italieni şi nemţi”. Aleksandr Zaharcenko a adaugăt că 1.200 dintre combatanţii săi au fost antrenaţi în Rusia. Ei au urmat un program de 4 luni de instrucţie.

Tot Zaharcenko a declarat că armamentul separatiştilor nu este de provenienţă rusească. „Armată ucraineană ne-a lăsat atât de multă tehnică de luptă – tancuri, transportoare blindate, lansatoare de rachete Grad – că nu găsim suficiente echipaje pentru ele”, a spus liderul separatist.

Zaharcenko a făcut aceste afirmaţii în faţa Parlamentului republicii din Doneţk.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Ministrul de Externe ucrainean, Pavlo Klimkin, a cerut NATO şi Uniunii Europene sprijin militar pentru trupele ucrainene ce luptă contra separatiştilor proruşi şi a declarat că alianţa militară occidentală trebuie să vină cu o nouă strategie faţă de Kiev.

Alte articole

Trump susține din nou că Putin nu va ataca NATO: ”Îl cunosc foarte bine”. Președintele american anunță o nouă încercare de pace în Ucraina

Peste 100 de drone detectate la granița României, în doar 96 de ore. NATO a ridicat avioanele de luptă de șapte ori. Miruță: „Intensitatea atacurilor a fost fără precedent”

Conflictul de patru luni din estul Ucrainei a ajuns în fază critică şi un lider separatist a anunţat sâmbătă că rebelii din Ucraina au primit noi echipamente militare şi trupe instruite în Rusia şi că vor lansa o mare contraofensivă împotriva forţelor guvernamentale.

Klimkin a declarat pentru postul de radio german Deutschlandfunk că UE şi NATO trebuie să ia în considerare ceea ce ar putea şi ar face dacă regulile se încalcă, adăugând că acesta a fost cazul când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie şi este de asemenea valabil acum pentru acţiunile Rusiei la Doneţk şi Lugansk.

„Este o întrebare foarte grea pentru Uniunea Europeană şi NATO: Ce pot face ele practic… în cazul unui război în Europa /declanşat/ de o ţară europeană?”, a afirmat el, potrivit unei transcrieri a interviului ce va fi difuzat duminică.

„Şi de aceea, dacă vor spune Nu putem face mare lucru acolo, aceasta dă naştere la întrebarea: Cum poţi fi văzut în continuare ca un partener responsabil?„.

Întrebat dacă el cere UE şi NATO ajutor militar, Klimkin a spus: „Da, desigur. Avem nevoie de ajutor militar pentru că dacă avem un astfel de ajutor, ar fi mai uşor pentru trupele noastre să acţioneze pe teren”.

El a menţionat că Ucraina se confruntă cu o situaţie economică şi financiară dificilă încât are nevoie de ajutor chiar acum, pe care l-ar rambursa ulterior. Pe lângă un ajutor direct, ţara are nevoie de asemenea ca UE să o ajute în implementarea reformelor, a notat Klimkin.

El a mai afirmat că NATO trebuie să adopte o nouă strategie faţă de Ucraina. Întrebat ce speră de la summitul NATO planificat în septembrie, el a spus că ar dori ca Ucraina să obţină sprijin politic, mai mult ajutor pentru trupele sale, ajutor în reforme şi ajutor în domenii ca „lupta împotriva terorismului” şi securitatea cibernetică.

Dar Klimkin a subliniat că nu este vorba ca Ucraina să devină membru NATO în acest moment, deoarece duce lipsă de consens în această chestiune acasă.

El a mai spus că pericolul unei invazii ruse este omniprezent, adăugând că trupele ucrainene au fost vizate de tiruri trase de pe teritoriul rus aproape zilnic şi că Rusia a adus mercenari şi arme în ţară.

Vineri, Ucraina a anunţat că artileria sa a distrus o parte dintr-o coloană blindată ce intrase pe teritoriul ei din Rusia peste noapte. Ea a declarat că forţele sale au intrat sub tiruri de artilerie trase din Rusia, în ceea ce pare a fi o escaladare militară majoră între cele două state ex-sovietice.

Ucraina „va lupta până în ultimul moment” pentru Crimeea, Doneţk şi Lugansk, a subliniat Klimkin. Întrebat de ce Kievul nu a declarat stare de război, el a spus că aceasta ar înrăutăţi condiţiile populaţiei întrucât aşa-numiţi ‘comandanţi de război’ şi-ar asuma atunci responsabilitatea pe teren şi unele legi nu s-ar mai aplica.