Ministrul de Externe ucrainean cere SPRIJIN MILITAR Uniunii Europene şi NATO

Conflictul de patru luni din estul Ucrainei a ajuns în fază critică şi un lider separatist a anunţat sâmbătă că rebelii din Ucraina au primit noi echipamente militare şi trupe instruite în Rusia şi că vor lansa o mare contraofensivă împotriva forţelor guvernamentale.

Klimkin a declarat pentru postul de radio german Deutschlandfunk că UE şi NATO trebuie să ia în considerare ceea ce ar putea şi ar face dacă regulile se încalcă, adăugând că acesta a fost cazul când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în martie şi este de asemenea valabil acum pentru acţiunile Rusiei la Doneţk şi Lugansk.

„Este o întrebare foarte grea pentru Uniunea Europeană şi NATO: Ce pot face ele practic… în cazul unui război în Europa /declanşat/ de o ţară europeană?”, a afirmat el, potrivit unei transcrieri a interviului ce va fi difuzat duminică.

„Şi de aceea, dacă vor spune Nu putem face mare lucru acolo, aceasta dă naştere la întrebarea: Cum poţi fi văzut în continuare ca un partener responsabil?„.

Alte articole

Dezvăluirile lui Zelenski după întâlnirea cu Trump de la Vatican: ”A început să vadă lucrurile puțin diferit. Mi-a spus că vor lucra la asta”

Rusia a lansat un nou atac cu drone într-o zonă rezidențială din Harkov, soldat cu 47 de răniți

Acord între Moscova şi Kiev asupra modalităţilor de trecere a convoiului umanitar rus în Ucraina

Întrebat dacă el cere UE şi NATO ajutor militar, Klimkin a spus: „Da, desigur. Avem nevoie de ajutor militar pentru că dacă avem un astfel de ajutor, ar fi mai uşor pentru trupele noastre să acţioneze pe teren”.

El a menţionat că Ucraina se confruntă cu o situaţie economică şi financiară dificilă încât are nevoie de ajutor chiar acum, pe care l-ar rambursa ulterior. Pe lângă un ajutor direct, ţara are nevoie de asemenea ca UE să o ajute în implementarea reformelor, a notat Klimkin.

El a mai afirmat că NATO trebuie să adopte o nouă strategie faţă de Ucraina. Întrebat ce speră de la summitul NATO planificat în septembrie, el a spus că ar dori ca Ucraina să obţină sprijin politic, mai mult ajutor pentru trupele sale, ajutor în reforme şi ajutor în domenii ca „lupta împotriva terorismului” şi securitatea cibernetică.

Dar Klimkin a subliniat că nu este vorba ca Ucraina să devină membru NATO în acest moment, deoarece duce lipsă de consens în această chestiune acasă.

El a mai spus că pericolul unei invazii ruse este omniprezent, adăugând că trupele ucrainene au fost vizate de tiruri trase de pe teritoriul rus aproape zilnic şi că Rusia a adus mercenari şi arme în ţară.

Armata ucraineană a intrat în Lugansk: Oraşul este FRONT de război: „Este înspăimântător”

Vineri, Ucraina a anunţat că artileria sa a distrus o parte dintr-o coloană blindată ce intrase pe teritoriul ei din Rusia peste noapte. Ea a declarat că forţele sale au intrat sub tiruri de artilerie trase din Rusia, în ceea ce pare a fi o escaladare militară majoră între cele două state ex-sovietice.

Ucraina „va lupta până în ultimul moment” pentru Crimeea, Doneţk şi Lugansk, a subliniat Klimkin. Întrebat de ce Kievul nu a declarat stare de război, el a spus că aceasta ar înrăutăţi condiţiile populaţiei întrucât aşa-numiţi ‘comandanţi de război’ şi-ar asuma atunci responsabilitatea pe teren şi unele legi nu s-ar mai aplica.

Klimkin urmează să se întâlnească cu omologii săi rus, german şi francez duminică la Berlin pentru a discuta despre criza din Ucraina. Guvernul francez a declarat că speră ca reuniunea să fie primul pas spre un summit de pace Ucraina-Rusia.

Biden şi Poroşenko: Acţiunile Rusiei nu sunt umanitare în Ucraina

Vicepreşedintele american Joe Biden a fost de acord, într-o convorbire telefonică sâmbătă cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, că activităţile militare ale Rusiei în estul Ucrainei sunt în contradicţie cu dorinţa ei declarată de a îmbunătăţi
acolo situaţia umanitară, a declarat Casa Albă, informează Reuters.
   
„Cei doi lideri au fost de acord că trimiterea de coloane militare de către Rusia şi furnizarea în continuare de arme avansate pentru separatişti sunt în contradicţie cu orice dorinţă de a îmbunătăţi situaţia umanitară din estul Ucrainei”, a precizat Casa Albă într-un comunicat în legătură cu convorbirea dintre Biden şi Poroşenko.
   
„Ambii lideri şi-au reafirmat sprijinul pentru o rezolvare diplomatică a crizei şi au făcut apel la Rusia să intre în negocieri cu bună credinţă”, adaugă comunicatul.