Românii se râzgândesc şi cumpără alte mărci, după ce se informează pe internet

Majoritatea utilizatorilor români de Internet din mediul urban au luat în considerare pentru cumpărare alte mărci decât cele de care erau iniţial interesaţi, după ce au căutat informaţii online şi în acelaşi timp au şi cumpărat produse cu alte branduri, potrivit unui studiu GfK.

” Odată cu adoptarea largă a Internetului în România, consumatorului i se deschid mai multe oportunităţi de informare. În loc ca opţiunile sale să se îngusteze pentru a facilita alegerea propriu-zisă a produsului, aşa cum se întâmplă în modelul clasic de luare a deciziei de cumpărare, în cazul mediului online, datorită varietăţii de informaţii disponibile, opţiunile se lărgesc. Acest fapt ajută consumatorul să ia cea mai bună decizie, dar, în acelaşi timp, reprezintă o provocare pentru companii să includă într-un mod inteligent şi eficient Internetul în mixul de comunicare „, a declarat, în comunicat, Traian Năstase, online project manager GfK România.

Internetul a fost prima sau a doua sursă de informare pentru produsele cumpărate în fiecare dintre industriile analizate în studiul GfK: financiar, telecom şi servicii Internet, electronice şi electrocasnice, turism şi timp liber, Do It Yourself, piese şi servicii auto.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Atât mixul de surse de informare online şi offline cât şi tipurile de informaţii căutate de utilizatori pe Internet diferă însă de la o industrie la alta, în funcţie de caracteristicile fiecărui produs sau serviciu: adresabilitate, tangibil sau intangibil, cu un preţ mai ridicat sau mai scăzut, care necesită un grad mai mare sau mai mic de planificare etc”, se menţionează în comunicat.

Alte articole

Wizz Air aduce internet la bordul avioanelor începând cu 2027: „Viitorul este aici. Numărătoarea inversă începe acum”

Biserica Rusă îi îndeamnă pe credincioși să se gândească la nemurirea sufletului atunci când se întrerupe internetul: „Atotputernica tehnologiilor este un lucru trecător”

Studiul a fost realizat prin chestionarea a 700 persoane şi este reprezentativ pentru utilizatorul de Internet din mediul urban din România cu vârsta între 18 şi 54 de ani.