Bloomberg: Salvarea Greciei nu a eliminat riscul de default din Europa

La capătul a şapte luni de negocieri, Grecia a primit acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro pentru pachetul de ajutor de 130 de miliarde de euro necesar evitării intrării în faliment, în martie, când trebuie răscumpărate obligaţiun ide 14,5 miliarde de euro, relatează Bloomberg.

Păsuirea obţinută de Grecia ar putea fi numai temporară, după ce a aprobat un program de austeritate şi reforme economice menite să reducă datoria publică de la 160% la sfârşitul anului trecut la 120,5% în 2020.

În timp ce investitorii privaţi şi băncile centrale lucrează la reducerea datoriilor Greciei, analişti ai Citigroup şi Commerzbank au avertizat deja că statul elen ar putea din nou să nu îşi respecte angajamentele, din cauza celui de-al cincilea an de recesiune, a apropierii alegerilor şi a mişcărilor sociale.

Rezultatul ar putea fi oprirea ajutorului şi reluarea discuţiilor despre meritele unei noi asistenţe, înainte de sfârşitul acestui an, liderii politici concentrându-se pe protejarea restului Europei de contagiune.

Alte articole

Sistemul de Garanție-Returnare a avut succes în rândul românilor. România a devenit fruntașă la capitolul reciclare

Salariile profesorilor în Europa în 2025. Unde sunt cel mai bine plătite cadrele didactice și cum se situează România

„Zona euro a făcut tot posibilul pentru a se asigura că Grecia îşi va respecta promisiunile, dar există o probabilitate mare de regres în privinţa măsurilor de reducere a deficitului bugetar”, a declarat David Miller, partener la compania Cheviot Asset Management în Londra.

Un raport pregătit de experţi ai Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi Fondului Monetar Internaţional, obţinut de agenţia Reuters, notează că Grecia va avea nevoie de ajutoare suplimentare pentru a atinge ţinta oficială de reducere a datoriei publcie (120,5% din PIB până în 2020), din moment ce contracţia economică va continua şi s-ar putea accentua.

Raportul arată că, dacă Grecia nu va implementa reformele economice şi măsurile de austeritate angajate în acord pentru a creşte competitivitatea economică, datoria statului elen ar putea echivala în 2020 cu 160% din PIB.

„Ţinând cont de riscuri, programul Greciei ar putea rămâne predispus la accidente, cu semne de întrebare legate de sustenabilitate”, se spune în raport.

Guillaume Menuet, analist la Citigroup în Londra, crede că Grecia ar putea să rateze, până în iunie, ţintele de deficit bugetar şi să fie nevoită să pregătească un defaul ordonat, până la sfârşitul acestui an.

Joerg Kraemer, economist şef al Commerzbank în Frankfurt, a avertizat la rândul său că Grecia va avea dificultăţi să suporte chiar şi datoria redusă în urma planului de salvare, dacă nu aplică reforme ample.

„În a doua jumătate a anului, există o probabilitate mare ca UE să oprească plăţile către Grecia”, a spus Kraemer.

Pieţele financiare au semnalat deja neîncrederea că acordul va rezolva permanent problemele Greciei sau va pune capăt crizei datoriilor suverane, cu o evoluţie negativă a euro şi a acţiunilor europene.

Prin susţinerea Greciei, liderii europeni au preferat costul financiar şi politic, decât riscul unui faliment care ar putea dezmembra zona euro.

Astfel, cel puţin 386 miliarde de euro au fost alocate pentru salvarea Greciei, Irlandei şi Portugaliei, iar investitorii anticipează că cel puţin guvernul de la Lisabona va avea nevoie de sprijin suplimentar.

Pentru a rezolva posibile noi urgenţe bugetare şi a limita contagiunea, liderii europeni au lăsat deschisă posibilitatea majorii mecanismului permanent de stabilitate de la 500 de miliarde de euro la 750 miliarde de euro.

În schimbul banilor, Grecia s-a angajat să reducă pensiile, salariul minim şi cheltuielile pentru sănătate şi apărare, dar şi să restrângă numărul angajaţilor din sectorul public şi să vândă active.

Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat marţi cel de-al doilea acord de salvare a Greciei de la faliment, de 130 miliarde euro, care cuprinde în principal fonduri pentru realizarea conversiei de obligaţiuni deţinute de creditorii privaţi şi pentru recapitalizarea băncilor elene, potrivit Reuters.

Acordul este însoţit de schema de conversie a obligaţiunilor greceşti deţinute de investitorii privaţi în titluri cu maturităţi mai îndelungate şi un cupon mai mic. Creditorii din sectorul privat ai statului elen au acceptat astfel pierderi de peste 100 miliarde euro, adică 53,5% din valoarea nominală a obligaţiunilor deţinute.

În acest fel, zona euro a cumpărat timp pentru ca ţări precum Portugalia să dovedească faptul că sunt mai solvente decât Grecia şi pentru a a construi o apărare mai bună, printr-un fond de salvare mai mare, a arătat Carsten Brzeski, analist la ING Groep în Bruxelles.

În ceea ce priveşte Grecia, vestea bună este că va continua să funcţioneze, dar va avea nevoie de o mare rezistenţă şi răbdare pentru a face acest lucru în continuare, a conchis Brzeski.