Retrocedări murdare la Sibiu. FDGR a ajuns stăpân pe o clădire monument, graţie abuzurilor lui Iohannis

Consiliul Local și Primăria Sibiu nu au făcut nimic să protejeze interesele publice, mai scrie sursa citată, care acuză că tocmai reprezentanții acestor instituţii erau „cei care revendicau bunurile sibienilor și le obțineau prin abuz, fals și înșelătorie”. În centrul acestor afaceri imobiliare s-a aflat, potrivit ancheteonline.ro, chiar primarul Sibiului, Klaus Iohannis, care s-a luptat, în calitatea oficială pe care o are, doar să protejeze interesele clientelei sale etnice, politice și financiare.

Un caz revoltător este așa-zisa retrocedare a unui ansamblu imobiliar din centrul Sibiului, din str. Magheru 1-3, către Forumul Democrat al Germanilor din România. Este vorba despre un impozant imobil situat în centrul Sibiului, un monument istoric renovat din bani publici. Această clădire a fost revendicată în instanță în anul 1993, invocându-se faptul că FDGR ar fi succesorul de drept al unei fundații de caritate (familia Reissenfels) care a funcționat de la începutul secolului al XIX-lea până la instaurarea regimului comunist. Un tribunal din Sibiu a dat câştig de cauză FDGR, cu toate că la dosar nu a fost depus niciun act care să probeze faptul că FDGR avea dreptul juridic de a fi declarat oficial continuatorul acestei fundații. Mai mult, Primăria Sibiu și Consiliul Municipal nu au întreprins niciun demers pentru a apăra domeniul public al sibienilor, ba chiar a susţinut în instanță că nu se opune acestei retrocedări.

Imobilul a fost naționalizat de Grupul Etnic German, organizație hitleristă care a funcționat în România, între 1940 și 1944, iar, de drept, potrivit unui decret regal emis la 8 octombrie 1944, consființit prin documente internaționale după cel de-Al Doilea Război Mondial, statul român a devenit proprietarul clădirii.

Toate legile interne și internaționale din 1945 încoace statuează că imobilele care au aparținut organizațiilor fasciste, hitleriste sau colaboratoarea ale regimului nazist sunt confiscate și trec în proprietatea statului. Așa s-a întâmplat și cu imobilul din str. Magheru 1-5, care a fost naționalizat de drept și nu abuziv, înainte de 6 martie 1945( adică pâna la instaurarea regimului comunist). Toate aceste aspecte juridice de drept internațional nu apar, însă, în decizia judecătorească de retrocedare a unei clădiri evaluate la peste 1,5 milioane de euro.

Alte articole