O bancă elveţiană a blocat la cererea Greciei fonduri de 160 milioane euro ale unui afacerist elen

„Aceşti bani au fost blocaţi la cererea autorităţilor elene”, a spus reprezentantul băncii, confirmând informaţiile apărute vineri în publicaţia germană Suddeutsche Zeitung.

Grecia are la dispoziţie 90 de zile pentru a transmite o solicitare oficială pentru asistenţă judiciară din partea Elveţiei, în acest dosar.

Purtătorul de cuvânt al băncii a arătat că până la primirea unei solicitări oficiale din partea Greciei de către autorităţile de la Berna, numele instituţiei de credit nu poate fi făcut public, dar a precizat că este vorba despre trei conturi, blocate miercuri, pe o perioadă de 90 de zile.

Ministerul Public din Elveţia a informat că nu a primit deocamdată nicio cerere de asistenţă judiciară din partea Greciei.

Alte articole

În timp ce românilor le cresc taxele, iar pensiile sunt înghețate, încă o țară din Europa acordă seniorilor a 13-a pensie

Vacanță de somn pentru 10.000 de euro pe săptămână. Cum arată hotelul din Elveția care promite să-ți reseteze ceasul biologic: „Nu îl văd ca pe un hotel. Îl văd ca pe spitalul viitorului” VIDEO

Suddeutsche Zeitung şi publicaţia elveţiană Handelszeitung au relatat că fondurile blocate aparţin omului de afaceri grec Lavrentis Lavrediadis, care şi-a construit averea în industria chimică.

Omul de afaceri a devenit ulterior preşedintele consiliului de administraţie şi acţionar principal al băncii private Proton, care face obiectul unei investigaţii judiciare în Grecia din ianuarie anul trecut şi a fost salvată de la faliment de statul elen în octombrie 2011.

Lavrediadis a fost desemnat la un moment dat „omul de afaceri al anului” în Grecia, iar asociaţii săi au scos din ţară, în ultimii ani, 700 de milioane de euro.

Potrivit ministrului elen al Finanţelor, Evangelos Venizelos, circa 65 de miliarde de euro au fost retrase din băncile greceşti din 2009, iar 16 miliarde de euro dintre acestea au fost depuse în străinătate.

Din cele 16 miliarde de euro, 32% au fost depuse la bănci din Marea Britanie şi 10% în Elveţia.

Partenerii europeni ai Greciei, care au aprobat marţi un al doilea program de salvare a ţării, de 130 de miliarde de euro, menţionează deseori existenţa unor grave deficienţe în organizarea administraţiei fiscale şi colectarea impozitelor, reforma în acest domeniu fiind una dintre priorităţi.