Comisia Europeană a revizuit în scădere prognozele privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015

Comisia Europeană (CE) a revizuit în scădere previziunile privind creşterea economică a României în 2014 şi 2015, estimate la 2% şi respectiv 2,4%, faţă de 2,5% în 2014 şi 2,6% în 2015, cum prognozase în mai Executivul comunitar, cu prilejul previziunilor de primăvară, potrivit Agerpres.

Creşterea PIB-ului României ar urma să se redreseze după o diminuare în 2014 cauzată de reducerea investiţiilor. Inflaţia va creşte uşor, după o scădere accentuată în 2014, estimează Comisia Europeană.

Ritmul creşterii economiei româneşti a încetinit în ritm anual, de la 3,5% în 2013 la 2,4% în primul semestru din 2014, în principal ca urmare a încetinirii înregistrată în trimestrul doi. Consumul private şi exporturile au reprezentat principalele motoare ale creşterii, în timp ce investiţiile au avut în continuare o contribuţie negativă. Ca rezultat, PIB-ul ar urma să crească la 2% în 2014.

În semestrul doi din 2014, îmbunătăţirea încrederii şi venitul disponibil mai ridicat ar urma să sprijine consumul. Majorarea investiţiilor ar urma să-şi recâştige avântul, susţinută de investiţiile din sectorul public şi privat, estimează Comisia Europeană.

Alte articole

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza privind creșterea economică a României. Cum arată cifrele

Ajutoare de stat 2025. Românii vor primi bani pentru a-și cumpăra, mai ușor, o locuință. Anunțul făcut de Comisia Europeană

Pe fondul redresării lente a zonei euro, creşterea economiei României se va accelera gradual la 2,4% în 2015 şi la 2,8% în 2016. Consumul privat va fi sprijinit de majorarea venitului disponibil, având în vedere o creştere încă dinamică a salariilor, inflaţia scăzută şi reducerea ratelor dobânzilor.

Majorarea creditării, care s-a contractat în ultimii doi ani, ar urma să se îmbunătăţească marginal, pe baza recentei redresări a creditării în monedă locală, a atenuării condiţiilor de creditare şi a încetinirii aşteptate în procesul de dezintermediere (deleveraging). Sporirea încrederii investitorilor, împreună cu neimpozitarea profitului reinvestit (din iulie 2014) şi reducerea contribuţiilor la asigurări sociale (de la 1 octombrie 2014) vor furniza probabil resurse suplimentare pentru majorarea investiţiilor, apreciază Comisia Europeană.

Exporturile de bunuri şi servicii au crescut semnificativ în primul semestru din 2014, depăşind aşteptările, cu un avans anual de 12,8%, în timp ce importurile au urcat cu 10,6%. Contribuţia exporturile la avansul economiei ar urma să se atenueze în semestrul doi din 2014 .

Inflaţia s-a atenuat în prima jumătate a anului, ajungând în iunie la nivelul scăzut record de 0,9% dar a urcat uşor în ultimele luni. Rata anuală a inflaţiei în 2014 ar urma să se situeze la 1,5% în 2014, fiind mai redusă decât s-a estimat în primăvară, datorită recoltelor bune din agricultură, a întârzierii liberalizării preţului gazelor naturale, a preţului mai scăzut al ţiţeiului pe plan mondial. Rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 2,1% în 2015 şi la 2,7% în 2016 pe fondul redresării cererii pe plan intern, estimează Comisia Europeană.

Riscurile negative cu care se confruntă România includ un proces de deleveraging mai rapid decât se estima, impactul deteriorării suplimentare a tensiunilor geopolitice ce afectează încrederea şi perspectivele economice ale principalilor parteneri comerciali. În sens invers, se pot înregistra investiţii mai ridicate, ca urmare a absorbţiei peste aşteptări a fondurilor UE şi a cererii mai solide pe plan intern.

Evoluţiile pe piaţa forţei de muncă nu s-au modificat substanţial în primul semestru din 2014. Numărul angajaţilor a rămas neschimbat. În 2014, creşterea numărului de angajaţi ar urma să rămână sub nivelul din 2013. În 2015 şi 2016 situaţia se va redresa gradual, datorită avansului mai solid al economiei. Rata şomajului a scăzut de la 7,3% în decembrie 2013 la 7% în iunie 2014 şi ar urma să se stabilizeze în viitor.

În 2014, deficitul ar urma să scadă la 2,1% din PIB, de la 2,2% din PIB în 2013.