ACTA a ajuns în Parlamentul European

Semnatarii petiţiei se tem că ACTA ar putea fi o ameninţare la adresa internetului liber şi deschis. Petiţia va fi examinată în cadrul Comisiei pentru petiţii a PE (PETI). În urma acestei analize, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen, scrie Agerpres.

Petiţia a fost iniţiată de Avaaz, organizaţie ce foloseşte internetul pentru diferite campanii. Comisia PETI va examina petiţia pentru a decide dacă este admisibilă sau nu. Această procedură durează de obicei două luni, dar în cazuri speciale se lucrează în regim de urgenţă. Dacă petiţia este declarată admisibilă, Parlamentul European ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare, ar putea trimite petiţia unei alte comisii europarlamentare sau ar putea pregăti un raport pentru vot în plen.

‘Prin primirea acestei petiţii, comisia noastră este din nou abordată pentru a juca un rol fundamental în ascultarea îngrijorărilor cetăţenilor europeni şi în oferirea unui loc unde aceştia îşi pot exprima opiniile’, a declarat preşedintele PETI, Erminia Mazzoni.

ACTA a fost negociat între UE şi statele sale membre, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia. Odată ce acordul intră în vigoare, orice membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului poate adera.

Alte articole

Anchetă pentru corupție în Parlamentul European! Sunt vehiculate și trei nume de politicieni români! S-ar fi luat mită pentru a susține interesele Huawei

VIDEO Diana Șoșoacă l-a lăudat pe Nicolae Ceaușescu și a cerut demisia Ursulei von der Leyen în Parlamentul European: „Priviți politica lui Nicolae Ceaușescu, nimeni nu l-a egalat vreodată” / „Doamna Ursula von der Leyen nu face decât să ne împingă în război cu toată lumea”

Există temeri că acordul ar favoriza interesele marilor companii în detrimentul drepturilor cetăţenilor. Punerea în aplicare a acordului pe internet este văzută ca o ameninţare la viaţa privată şi drepturile omului. Negocierile au fost denunţate de grupuri ale societăţii civile ca fiind lipsite de transparenţă şi pentru că nu au inclus ţările în curs de dezvoltare.

Toate statele UE – cu excepţia Ciprului, Estoniei, Slovaciei, Germaniei şi Olandei – plus SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia au semnat ACTA.

ACTA nu poate intra în vigoare fără acordul Parlamentului European. Parlamentul European nu poate schimba acordul, având doar puterea de a-l aproba sau respinge. Deoarece nu există termen limită pentru decizia asupra acordului, Parlamentul European ar putea să o amâne pe termen nelimitat, ceea ce ar împiedica intrarea în vigoare a ACTA.

Pe 22 februarie 2012, Comisia Europeană a anunţat că va trimite ACTA la Curtea de Justiţie a UE pentru a verifica eventuale incompatibilităţi cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Parlamentul European va aştepta concluziile Curţii înainte de a se pronunţa, dar între timp, va examina acordul.

Dacă PE va vota în favoarea ACTA, atunci Ciprul, Estonia, Slovacia, Germania şi Olanda vor trebui să semneze acordul şi toate statele membre vor trebui să-l ratifice (plus cel puţin cinci state din afara UE), înainte ca acesta să poată intra în vigoare.

Dacă Parlamentul European va respinge acordul, ACTA nu va putea intra în vigoare în UE. Totuşi, dacă şase state din afara UE vor ratifica acordul, acesta va intra în vigoare în ţările respective. Votul în plenul PE este prevăzut pentru luna iunie a acestui an.