Părinţii: Clasa zero, o măsură de uniformizare ca pe vremea lui Ceauşescu. Sistemul nu este pregătit

Florentina Popa din Bucureşti este unul dintre părinţii care trebuie să facă faţă noilor reguli de înscriere a preşcolarilor. Ca majoritatea părinţilor, şi ea a optat pentru înscrierea copilului său la o altă şcoală decât cea de circumscripţie, iar ca acest lucru să fie posibil, a fost nevoită să îşi facă mutaţie la o altă adresă.

„Şcoala din cricumscripţie nu are o reputaţie foarte bună. Însă, dincolo de acest fapt, de când s-a născut copilul, am ştiut că va merge la şcoala unde vrem să o înscriem acolo. Este vorba de tradiţie, pentru că mai mulţi membri ai familiei au absolvit acestă unitate de învăţământ„, a declarat, pentru RTV.NET, Florentina Popa.

Totuşi, mutaţia la o altă adresă nu a ajutat-o pe mămică, pentru că a aflat ulterior că la înscrierea la şcoală se va ţine cont şi de data mutaţiei. „Buletinul meu este valabil pe noua adresă începând de săptămâna viitoare (începând cu 5 martie – n.r.), însă mi s-a spus că vom intra direct în etapa a doua, pentru că de la minister se va ţine cont de data mutaţiei”, a explicat ea.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

VEZI AICI PROCEDURA DE ÎNSCRIERE ÎN CLASA ZERO

Alte articole

Înscrierile în clasa pregătitoare 2026. Ce acte sunt necesare și la ce școală este repartizat copilul în funcție de domiciliu

Calendarul pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare 2026. La ce să fie atenți părinții

În afara problemei legate de şcoala la care va merge copilul ei, mama este nemulţumită şi îngrijorată de mai multe aspecte legate de noua clasă pregătitoare. Lipsa unei programe, dotările claselor pentru micuţi, modul în care se vor adapta printre elevii mai mari sunt numai câteva din grijile Florentinei.

„Mergem la şcoli şi ni se spune că încă nu ştiu câte clase pregătitoare se vor introduce. Înţeleg că sunt şcoli care încă nu sunt pregătite pentru aceste clase. Sistemul nu este pregătit pentru introducerea acestor clase, iar ministerul nu a oferit prea multe informaţii. Nici ministerul nu ştie prea multe, dacă întrebi, ţi se răspunde, „Vom vedea!”. Mai mult, nu ştim cum o să descurce cei mici printre elevii mai mari, dacă în pauză vor fi supravegheaţi. Vreau să ma asigur că atunci când intră pe poarta şcolii, vor fi supravegheaţi şi nu vor fi lăsaţi de izbelişte în pauze”, a spus Florentina.

Un alt aspect de care s-a declarat nemulţumită este recenzarea preşcolarilor, în urma căreia, spune ea, Ministerul Educaţiei ar fi trebuit să urmărească să afle numărul solicitărilor din partea părinţilor, pentru a stabili mai apoi de către locuri ar fi nevoie în şcoli. „M-a nemulţumit recenzarea. Ţinta ministerului ar fi trebuit să fie odată cu recenzarea, şi numărul de solicitări la şcoli, fiecare părinte unde vrea să îşi înscrie copilul, iar atunci ministerul ar fi putut afla şi numărul de locuri pe care ar fi trebuit să îl aloce pentru fiecare şcoală„, a completat Florentina Popa.

Nu şcoală de fiţe. Un copil poate avea performanţe şi într-o şcoală normală

Florentina Popa nu este pentru şcolile de fiţe. „Şi la aceste şcoli sunt copii bine pregătiţi, dar s-ar putea ca în momentul în care părintele nu poate atinge acelaşi nivel de fiţe, să nu fie bine psihic pentru copil, să se simtă inferior”, a precizat aceasta.

Cât priveşte alegerea ei de a-şi înscrie copilul la o şcoală de prestigiu sau una normală, consideră că cea de-a doua poate oferi copilului un mediu mai bun de dezvoltare, care să îl pregătească mai bine pentru viaţa din afara şcolii. „Prestigiul unui copil nu i-l ia nimeni. El poate să fie un copil de succes şi într-o şcoală normală. Dacă este să performeze într-un domeniu, o poate face şi într-o şcoala normală. Pentru mine primează siguranţa copilului”, a conchis Florentina.

„Înscrirea la şcoala de circumscripţie este o măsură de uniformizare, ca pe vremea lui Ceauşescu”

Ivan Narcis este un părinte din Iaşi, care are un băieţel de şase ani, şi spune că este „extrem de revoltat de ceea ce se întâmplă”.

„Este vorba de o măsură „tovărăşească”, la fel ca acelea de pe vremea lui Ceauşescu, cu circumscripţiile acestea şcolare. Şcolile care au muncit mult să-şi creeze un anumit nivel de exigenţă, o anumită ştachetă, sunt acum obligate să „înregimenteze” copiii din circumscripţie, fără a ţine cont de pregătirea lor, de dorinţa învăţătorilor şi a unora dintre părinţi de a face educaţie performantă, de profilul psihologic al copilului. Este o măsură de uniformizare, ca multe dintre măsurile regimului comunist”, ne-a scris Ivan Narcis.

Acesta spune că mutarea grupei pregătitoare de la grădiniţă la şcoală şi redenumirea ei în „grupa zero” este un calvar pentru copii. „La grădiniţă, copiii aveau toată logistica necesară, aveau educatori pregătiţi care îi cunoşteau pe copii deja de trei ani, aveau masa de prânz, somn la prânz, toalete adaptate vârstei lor”, a completat părintele.

„O turmă de incompetenţi la minister face experimente pe copiii noştri”

Ivan Narcis îl acuză atât pe Daniel Funeriu, cât şi pe Cătălin Baba, noul ministru al Educaţiei, de faptul că nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat în şcoala românească şi le cere celor din minister să îşi dea demisia.

„Un ministru care habar nu are pe ce lume trăieşte, Daniel Funeriu, dar se visa deschizător de drumuri, şi guru al învăţământului românesc, un nou ministru care este la fel de aerian, şi o turmă de incompetenţi din minister, care habar nu au care este realitatea în şcoala românească, dar fac „reforma” pentru a-şi justifica într-un fel salariile, toţi fac experimente pe copiii noştri. Ar trebui să facă experimente pe copiii lor şi după aceea să le aplice şi altora. Ar trebui să-şi dea demisia”, a mai spus Ivan Narcis.

Acesta îi mai acuză pe politicieni de faptul că sunt aroganţi şi nu ţin cont de valul de nemulţumiri pe care l-au generat odată cu lansarea clasei pregătitoare în sistem. „Deşi este un val de păreri negative în privinţa acestei „reforme”, atât din partea părinţilor, cât şi a cadrelor didactice, minţile superioare din minister refuză cu îndârjire să recunoască impactul negativ al acestor măsuri, pe principiul arogant al politicianului român sau al funcţionarului frustrat ajuns şef: „lasă că ştim noi mai bine”.