BNS: Banii UE pentru resurse umane nu reduc efectele crizei, trebuie optimizată cererea cu oferta

În ceea ce priveşte impactul POSDRU între 2008 şi 2011, studiul Blocului Naţional Sindical (BNS) cu titlul „Mobilitatea forţei de muncă” relevă că nu se observă nicio îmbunătăţire semnificativă a vreunui indicator de mobilitate.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a declarat, marţi, că s-au accentuat aspectele negative precum existenţa mai multor şomeri care nu reintră în piaţa muncii şi o probabilitate mai mare pentru un angajat de devină şomer.

„Instituţiile româneşti nu ţin cont de nevoile angajatorilor atunci când fac programe de recalificare şi rezultatul este zero. Trebuie optimizată cererea cu ofera. De aceea este nevoie de o analiză şi un diagnostic cât mai corect al pieţei muncii din fiecare zonă, pentru că altfel nu ştii ce tratament să aplici”, a explicat Costin.

Potrivit BNS, impactul negativ al POSDRU este cauzat de faptul că axele, direcţiile şi măsurile de finanţare nu au fost optimizate în raport cu nevoile pieţei muncii, dar şi de gradul scăzut de absorbţie, determinat de procedurile birocratice şi alocarea discreţionară a resurselor.

Alte articole

Cât te costă să ajungi președinte în România. Nicușor Dan încasează de la AEP, în urma celor două campanii electorale, peste 12 milioane de euro

BNS: Măsurile anunţate astăzi de Ilie Bolojan sunt dureroase şi nediscutate cu partenerii sociali. Şi patronatele critică dur măsurile premierului

Pentru exerciţiul financiar următor, sindicaliştii recomandă ca resursele financiare să fie alocate în mai mare măsură pentru sprijinirea reinserţiei şomerilor pe piaţa muncii, reinserţiei pensionarilor cu vârstă de muncă pe piaţa muncii, stimulării angajărilor din rândul proaspeţilor absolvenţi de liceu sau facultate, facilitării accesului la studii superioare pentru tinerii din mediul rural, stimulării angajărilor din mediul rural şi reducerii gradului de nesiguranţă implicat de un loc de muncă în agricultură.

„Flexibilizarea pieţei muncii vine împotriva dorinţei angajaţilor. 95 la sută dintre persoanele care lucrează cu program de lucru temporar nu îşi doresc acest program, şi 58 la sută dintre persoanele care lucrează cu program de lucru parţial nu îşi doresc acest program. Bărbaţii cu studii medii, din mediul urban, sunt cei mai nemulţumiţi de programul de lucru parţial, în schimb ritmul cel mai mare de creştere al nemulţumirii faţă de acest program se întâlneşte la femei”, subliniază Costin.

Securitatea pe piaţa muncii este mult mai scăzută decât securitatea locului de muncă sau securitatea ocupării.

„În acest context trebuie înţeles şi procentul uriaş al persoanelor ocupate care nu caută un alt loc de muncă. Motivul constă în faptul că gradul de securitate pe piaţa muncii, în ansamblu, este mult mai mic decât gradul de securitate al fiecărui loc de muncă în particular. O reformă care reduce securitatea locului de muncă sau securitatea ocupării, dar nu creşte securitatea pe piaţa muncii, în ansamblu, este o reformă eşuată”, a subliniat liderul BNS.

Mobilitatea scăzută pe piaţa forţei de muncă este explicabilă prin faptul că piaţa forţei de muncă nu oferă o tranziţie protejată. Reducerea tuturor formelor de asistenţă socială, împreună cu flexibilizarea pieţei muncii, „canibalizează” piaţa muncii. Flexibilizarea pieţei muncii trebuia însoţită de mecanisme suplimentare de protecţie pe perioada inactivităţii, şomajului, sau a ocupării cu program parţial sau temporar, se mai arată în studiu.