Zeci de mii de manifestanţi au ieşit pe străzile Budapestei împotriva premierului Viktor Orban

Această ‘Zi a indignării’ a fost ultima dintr-o serie de manifestări care au debutat luna trecută contra unui proiect de lege, considerat ca un pericol pentru libertăţile civile, vizând taxarea traficului de date pe internet. Pus sub presiune şi aspru criticat de Washington şi Bruxelles, Viktor Orban a anunţat în cele din urmă la sfârşitul lunii octombrie retragerea acestei iniţiative legislative.

Adunată în faţa Parlamentului, mulţimea, estimată de un fotoreporter al AFP la circa 25.000 de persoane, a scandat luni ‘Orban, afară!’. ‘Nu vrem ca Orban să ne împingă în braţele lui Putin şi ale Rusiei. Suntem o ţară din uniunea Europeană şi vrem să rămânem acolo’, a declarat unul dintre manifestanţi, Balint Farkas, un student în vârstă de 26 de ani.

După împrăştierea manifestanţilor, câteva mii de persoane au rămas pe loc şi au izbucnit ciocniri cu poliţia când unii indivizi au încercat să pătrundă în parlament. Ulterior, sute de poliţişti au ocupat poziţie în faţa intrării în clădire.

Citeşte şi Premierul ungar Viktor Orban vrea democraţie, dar „cu forţa”

Alte articole

Viktor Orban nu mai vrea să dea bani pentru Ucraina. „E ca şi cum ai încerca să ajuţi un alcoolic oferindu-i o ladă de vodcă”

Donald Trump a scutit Ungaria de sancțiuni pentru achizițiile de petrol și gaze rusești timp de un an

Alte aproximativ 20 de manifestaţii de ‘indignare’, dar de o amploare mai redusă, au fost, de asemenea, organizate luni în întreaga Ungarie.

Abandonarea taxei pe internet, după enormele manifestaţii din octombrie, reprezintă unul din rarele eşecuri ale premierului Orban după instalarea sa la putere în 2010.

Săptămâna trecută, aproape 10.000 de persoane au manifestat pe străzile Budapestei, de această dată pentru a cere demisia şefei Fiscului ungar căreia i s-a interzis accesul în Statele Unite din motive de corupţie. O acuzaţie pe care persoana în cauză, Ildiko Vida, a respins-o vehement.

Viktor Orban, ales în 2010 şi reînvestit după legislativele din aprilie, stârneşte numeroase critici în Europa şi în Statele Unite pentru reformele sale, considerate de adversari o primejdie la adresa libertăţilor justiţiei şi mass-media.