Kovesi: Procedura de numire a şefului DNA trebuie să asigure independenţa procurorilor de factorii politici

‘Identificarea procedurii optime de numire a procurorului şef DNA reprezintă una dintre cele mai dificile probleme şi o provocare extrem de serioasă. Societatea română va trebui să găsească un răspuns acestei întrebări în perioada care urmează. Este extrem de dificil să găseşti procedura care asigură un echilibru potrivit între nevoia absolută de a garanta independenţa DNA şi cea de a asigura responsabilitatea instituţiei în faţa societăţii. Nicio ţară nu a găsit soluţia ideală, dar oricare ar fi varianta aleasă e esenţial ca procesul de numire să se desfăşoare transparent, pe baza unor criterii acceptate de toţi actorii relevanţi şi, mai ales, să asigure o independenţă reală a procurorilor de factorii politici’, a declarat Kovesi, potrivit Agerpres.

Declaraţia a fost făcută la conferinţa ‘Anti-corruption Sustainability in Romania’, la care au mai participat reprezentanţi ai Centrului Român de Politici Europene, Fundaţiei Konrad Adenauer şi Ambasadei Marii Britanii în România.

În cadrul Conferinţei a fost prezentat un proiect pilot intitulat ‘Indexul sustenabilităţii DNA’.

‘De multe ori există tendinţa de a personifica foarte mult discuţia despre o instituţie, plecând de la premisa că cel mai important aspect vizează persoana managerului instituţiei. În opinia mea, acest tip de abordare trebuie mult nuanţată. Instrumentele legislative, resursele materiale şi umane sau modul de colaborare cu partenerii instituţionali sunt la fel de importante ca şi persoana care conduce instituţia. DNA nu este un om. DNA este o instituţie. Este foarte important să fie arătată contribuţia fiecărui factor la funcţionarea instituţiei, aşa cum şi-a propus acest studiu’, a adăugat Kovesi.

Alte articole

Un brașovean în vârstă de 97 de ani a absolvit un curs digital pentru a se proteja de escrocii online. Care a fost motivația lui: „Cred că și eu era să pic în plasa unora”

Săndel Bălan a lipsit de la nunta fiicei sale cu Victor Cornea. Ce mesaj i-a transmis cântăreței: „Asta vreau să știi”

Kovesi anunţă NOI NUME implicate în dosarul de corupţie al şefei DIICOT, Alina Bica

Ea a arătat că până în luna octombrie 2014 au fost trimise în judecată 834 de persoane, au fost condamnaţi 1.007 inculpaţi şi au fost indisponibilizate bunuri în valoare de aproape 150 de milioane de euro, fiind înregistrate peste 8.400 de participări în şedinţele de judecată în cauzele DNA.

‘Aceste rezultate sunt obţinute prin efortul celor care lucrează în DNA, efort profesionist şi constant, pentru că procurorul şef nu poate să facă aceste activităţi singur. Ceea ce poate face în schimb procurorul şef al DNA este să formeze o echipă de profesionişti care să îi împărtăşească viziunea, să stabilească priorităţile, să implementeze mecanisme de funcţionare şi să distribuie resursele într-o modalitate care să permită atingerea acestor priorităţi. În decursul ultimului an a existat o reorganizare semnificativă a structurii DNA, care a dus la creşterea eficienţei activităţii şi investigarea unor cazuri de amploare, cu impact deosebit în rândul societăţii’, a mai spus procurorul şef al DNA.

De asemenea, au fost desfiinţate mai multe servicii şi birouri teritoriale, a fost redusă schema structurilor neoperative şi a serviciilor teritoriale neperformante, iar toate resursele investigative au fost canalizate către cauzele de corupţie la nivel înalt cu finalitate judiciară.

În plus, au fost efectuate modificări de personal la serviciile teritoriale şi s-a reuşit impulsionarea activităţii acestora.

Kovesi a precizat că o mare parte a anchetelor complexe din ultimul an, privind parlamentari, preşedinţi de consilii judeţene şi primari, au fost instrumentate şi de serviciile teritoriale.

Laura Codruţa Kovesi: DOSARUL EADS este DETONAT. Ne putem aştepta ca persoane cu FUNCŢII să fie implicate

Totodată, s-a înfiinţat o structură cu atribuţii exclusive de efectuare a investigaţiilor financiare pentru a creşte eficienţa măsurilor asigurătorii luate de procurori în vederea confiscării şi a confiscării extinse.

În opinia sa, cadrul legislativ şi resursele pe care DNA le are la dispoziţie sunt mulţumitoare în condiţiile actuale.

‘Complexitatea dosarelor DNA nu se compară de cele mai multe ori cu cele ale altor parchete şi nu este relevant să comparăm numărul de dosare instrumentate de procurorii de la alte structuri de parchete. Sunt situaţii în care un procuror nu poate instrumenta într-un mod eficient mai multe dosare şi am să vă dau doar exemplul dosarului referitor la achiziţia de licenţe Microsoft sau dosarul retrocedărilor, exemplele în acest sens putând fi multiple. Cei mai mulţi dintre procurori nu instrumentează o asemenea cauză în întreaga carieră, iar acest specific trebuie avut în vedere la evaluarea resurselor necesare pentru buna funcţionare a instituţiei’, a adăugat Kovesi.

Kovesi a mai spus că performanţa unei instituţii cu specificul DNA este dificil de cuantificat, deoarece criteriile numerice au o relevanţă limitată, pentru că nu există termeni obiectivi de raportare.

‘Care e numărul de miniştri, parlamentari sau magistraţi pe care îi trimite în judecată o agenţie anticorupţie performantă? Care e procentul de condamnări aşteptat? Dacă există eficienţă în lupta cu corupţia, aceste date ar trebui să crească de la an la an? Condamnarea unui ministru valorează mai mult decât cea a unui primar pentru a spune că un sistem anticorupţie este performant? Cred că nimeni nu poate formula răspunsuri la aceste întrebări, iar comparaţia cu alte state nu ajută foarte mult datorită diferenţelor de sistem juridic. Nicio altă instituţie similară din statele UE nu are atât de multe cauze soluţionate’, a precizat Kovesi.

Ea a amintit că, potrivit unui raport al Băncii Mondiale publicat recent, procentul de condamnări obţinut de DNA, de aproximativ 90%, este mult mai mare decât cel din alte state, unde 75% este considerat un procent rezonabil.