Vedete Media Pro, audiate la Poliţie în dosarul lui Adrian Sârbu

Sute de angajaţi ai firmelor care au deţinut Media Pro, aparţinând lui Adrian Sârbu, dau explicaţii în faţa anchetatorilor în dosarul în care omul de afaceri este acuzat de evaziune fiscală.

Pe lângă angajaţi din Pro TV, Publimedia şi Mediafax, sunt audiate şi vedet ale trustului, precum Lucian Mândruţă. De asemenea, potrivit România TV, ar fi fost chemat în faţa anchetatorilor şi Cristian Tudor Popescu, dar acesta a negat informaţia pe Facebook.

Cel puţin 700 de foşti sau actuali angajaţi ai grupului de presa Mediafax ar urma să fie interogaţi la Inspectoratul General de Poliţie din Bucureşti.

Potrivit Activenews, procurorul de caz i-a chemat la audieri pe toţi cei care au semnat, în calitate de beneficiari, contracte cu cateva firme, printre care se află SC RETAIL EUROPE CONSULT SRL, SC EASTFIELD PROD SRL sau PRODUKTIV COMPLET MANAGEMENT SRL. Chiar dacă oamenii scriau pentru publicatiile Mediafax acest lucru nu era specificat pe contractul de Drepturi de Autor, însă atât ziariştii cât şi anchetatorii ştiu că în spatele acestor firme de apartament se află Adrian Sârbu. Se pare că mogolul media nu a platit niciun impozit sau taxă pentru aceste contracte timp de mai mulţi ani, prejudiciind bugetul statului cu câteva milioane de euro.

Alte articole

Nicușor Dan vrea ca SRI să se implice în combaterea evaziunii fiscale. Președintele va face această propunere în viitoarea ședință CSAT

Ilie Bolojan a semnat decrete pe bandă rulantă. Cum se schimbă viaţa românilor

Recent, premierul Victor Ponta dezvăluia că Adrian Sârbu a încercat să-l convingă să-l ajute să scape de problemele pe care le are cu Fiscul.

Adrian Sârbu a mai beneficiat de o scutire masivă de taxe înl 2001, în perioada guvernării Adrian Năstase, când trustului PRO i s-au şters datorii de miliarde de lei, mai notează sursa citată. Problemele pentru Adrian Sârbu au început în iarna acestui an când a fost debarcat de la şefia CME şi, implicit, a Pro TV. Imediat, noua conducere a postului din România a declanşat un audit fără precedent în trust. După ce au fost îndepărtaţi toţi oamenii de încredere ai lui Sârbu, mai multe contracte încheiate de fosta conducere au fost date pe mâna Poliţiei. Prima victimă de amploare a fost Vlad Panaitescu, fost director al Pro TV, care a fost arestat pentru evaziune şi spălare de bani.

În luna iulie, poliţiştii au efectuat 26 de percheziţii în Bucureşti şi judeţul Ilfov la mai multe societăţi, printre care şi Media Pro din Buftea, pentru destructurarea unui grup specializat în evaziune fiscală şi spălare de bani.

Poliţiştii bucureşteni au documentat activitatea infracţională a grupului identificat, stabilind că 66 de societăţi comerciale ar fi cumpărat servicii fictive de la societăţi fantomă în scopul deducerii artificiale şi ilicite a TVA şi a impozitului pe profit. Valoarea serviciilor şi a produselor achiziţionate fictiv este de 10 milioane de euro, prejudiciul estimat adus statului fiind de 1,5 milioane de euro.

Au fost puse în executare 13 mandate de aducere.

Percheziţiile s-au desfăşurat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, cu sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

Adrian Sârbu este bănuit că se afla la conducerea reţelei din care fac parte mai multe firme conduse de omul de afaceri şi care a provocat statului un prejudiciu estimat la peste 26 de milioane de euro.

Aleria Management, una dintre firmele lui Adrian Sârbu, ar fi creat un prejudiciu de aproape 5 milioane de lei, potrivit România TV. La aceasta, se adaugă şi Apropo Media, dar şi Publimedia Internaţional, cu prejudiciu care s-ar ridica la peste 22 de milioane de lei.

Vizate de percheziţii sunt si firmele Mediafax Grup si Mediafax S.A. Prejudiciul pe care il estimeaza anchetatorii in cazul celor doua firme este de 55 de milioane de lei.

Percheziţii au avut loc si la studiourile din Buftea. Anchetatorii au intrat marţi dimineaţă să ridice documente pe care să le folosească mai târziu în ancheta din acest dosar de evaziune fiscală.

Prejudiciul total se ridică la 20 de milioane de euro, făcut prin achiziţii fictive de bunuri sau de prestări servicii fictive. Totul era tranzacţionat prin mai multe firme fantomă.