România a redus cu 55% emisiile de gaze cu efect de seră, în ultimii 20 de ani

„În ceea ce priveşte energia regenerabilă, la nivelul anului 2013, contribuţia energiei din surse regenerabile în coşul total de consum al României a atins un procent de 40%. Acest succes s-a putut atinge cu eforturi importante şi costuri semnificative pentru populaţie, însă s-a tradus şi prin crearea de locuri de muncă şi introducerea de noi tehnologii în economie. Spre exemplu, cifrele vorbesc despre crearea a aproximativ 10.000 de locuri de muncă şi injectarea a circa 4,5 miliarde de euro în economia României până în 2030, numai în ceea ce priveşte sectorul energiei eoliene. România, în ultimii 20 de ani, a reuşit performanţa de a-şi reduce emisiile pe cap de locuitor cu 55%”, a explicat Korodi.

Potrivit ministrului, angajamentele ţărilor privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030 faţă de nivelul din 1990 sunt semnificative, dar insuficient.

„După cum ştiţi, statele membre ale Uniunii Europene au decis deja să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030, faţă de nivelul anului 1990. Este un efort semnificativ, însă insuficient la nivel global, câtă vreme ponderea emisiilor UE este de doar 8% din totalul emisiilor globale. Avem nevoie ca şi alţii să urmeze acest exemplu, în contextul reuniunii de anul viitor, de la Paris”, a spus oficialul român, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat de presă al ministerului de resort, Attila Korodi, participă, în perioada 9-12 decembrie 2014, la reuniunea la nivel înalt a celei de-a XX-a Conferinţe a Părţilor (COP20), a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC), eveniment ce se desfăşoară la Lima, în Peru.

Alte articole

Falimentul colosului Signa din Austria prevestește o criză europeană. România riscă să fie afectată de efectul de domino

O monedă românească a ajuns să se vândă cu peste 1.500 de lei. Sigur o ai acasă!

Eforturile celor peste 10.000 de delegaţi prezenţi la COP20 au ca obiectiv consolidarea bazelor pentru încheierea noului Acord Global în domeniul schimbărilor climatice. Acest acord cadru este aşteptat să fie semnat în decembrie 2015, la Paris, şi va intra în vigoare din 2020.

Acordul trebuie să includă toate cele peste 190 de State Părţi ale UNFCCC. Acestea trebuie să prezinte contribuţii naţionale obligatorii, menite să anihileze riscul major de creştere a temperaturii globale cu peste două grade Celsius, faţă de perioada preindustrială.

Conform comunicatului MMSC, chiar dacă se negociază intens de mai bine de 10 zile, negociatorii nu au reuşit să ajungă la un consens, nici asupra textului propunerii de decizie negociat sub Platforma Durban (ADP), nici asupra elementelor draftului de acord pentru 2015. În mod contrar, textele au crescut în mărime şi complexitate. Din punctul de vedere al Uniunii Europene, acest lucru se întâmplă deoarece unele state preferă să îşi menţină poziţiile, în loc să iasă din zona proprie de confort şi să conlucreze.

În marja reuniuni din Peru a fost organizată şi întâlnirea membrilor Biroului permanent al Adunării Generale a ONU de Mediu (UNEA). Discuţiile s-au axat pe tematica COP20 privind schimbările climatice, precum şi asupra organizării celei de-a doua Reuniuni a UNEA, care va avea loc în 2016.

În calitatea sa de vicepreşedinte al UNEA, ministrul Attila Korodi a asigurat membrii Biroului de sprijinul României în ceea ce priveşte implementarea rezoluţiilor primei reuniuni a UNEA, care a avut loc în luna iunie, la Nairobi, în Kenya.