Aproape două treimi dintre tineri cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită

În percepţia tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă ţara în acest moment sunt corupţia, sărăcia şi locurile de muncă/şomajul.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani şi 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinţii, iar acest fapt se explică, în principal, prin lipsa oportunităţilor economice sau sociale pentru aceştia.

Totodată, sondajul arată că tinerii nu sunt încurajaţi şi nici nu au şansa de a părăsi casa părinţilor şi a-şi începe propria viaţă de la 18 ani sau după terminarea liceului/şcolii.

Femeile tind să se căsătorească la o vârstă mai scăzută decât bărbaţii şi să aibă copii mai repede, iar tinerii din această generaţie nu vor să aibă mulţi copii, mai relevă cercetarea.

Alte articole

Câți bani primesc românii din Italia care rămân șomeri. Care sunt condițiile pentru a putea beneficia de șomaj

Cu două masterate absolvite, o tânără nu-și poate găsi de lucru. A depus peste 200 de CV-uri în patru luni, dar nu a primit niciun răspuns pozitiv: „Unii spun că nu am suficientă experiență, alții că sunt prea calificată”

„Media numărului de copii doriţi de către aceşti tineri este de 1,9, iar mediana este de 2 copii, în condiţiile în care nivelul de înlocuire a generaţiilor existente este de 2,1”, arată sondajul.

Aproape jumătate dintre tineri îşi consideră părinţii ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor.

Situaţia materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci când discută despre acest lucru, în timp ce nivelul de şcolarizare şi nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială. În cea mai mare parte, tinerii consideră că aparţin aceleiaşi clase sociale ca părinţii.

Pe fondul expansiunii sistemului de învăţământ post 1989, tinerii sunt mai bine educaţi decât părinţii lor, mai arată studiul.

„Există diferenţe semnificative pe medii rezidenţiale şi în profil regional în privinţa accesului la forme superioare de şcolarizare. Din acest punct de vedere, tinerii din rural şi cei din regiuni sărace au şanse mai scăzute de a absolvi şcoli post-liceale sau de a urma studii universitare. Dintre respondenţii care şi-au încheiat carierele şcolare, femeile tind să fie mai bine educate decât bărbaţii”, relevă acelaşi sondaj care arată că fetele sunt mai entuziaste decât băieţii în ceea ce priveşte participarea şcolară şi resimt un nivel relativ moderat de stres în şcoală.

Băieţii petrec mai puţin timp decât fetele cu studiul individual, se punctează în studiu care mai susţine că există o relaţie strânsă între experienţa subiectivă de participare la actul educaţional, investiţia de timp în educaţie şi rezultatele formale (notele obţinute).

„Influenţarea notelor prin metode ilegitime (mici atenţii, mită etc.) apare ca un fenomen cu variaţie regională, iar tinerii cu vârste cuprinse între 25 şi 29 de ani par a se fi confruntat cu acest fenomen mai des decât adolescenţii din acest eşantion”, susţine studiul.

Totodată, un sfert dintre tineri fac meditaţii, fetele mai mult decât băieţii, cu mai mulţi tineri pregătiţi în particular în mediul urban decât în cel rural.

Doar un tânăr din trei se declară măcar mulţumit de sistemul de învăţământ din România, iar mulţumirea creşte pentru respondenţii cei mai tineri.

Friedrich-Ebert-Stiftung România a lansat vineri studiul „Tineri în România: griji, aspiraţii, atitudini şi stil de viaţă” care îşi propune explorarea universului de valori, opinii şi atitudini al tinerilor din România.

Studiul a fost realizat de către Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) – institutul selectat de FES-Romania pentru acest proiect – şi combină metodologii cantitative şi calitative.

Sondajul de opinie care stă la baza acestui studiu a fost realizat pe un eşantion de 1.302 respondenţi cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani, în perioada 19-31 iulie 2014. Interviurile au fost de tipul faţă-în-faţă pe un eşantion aleator, stratificat, reprezentativ pentru populaţia considerată. Marja de eroare esre de +/- 2,7%, la un nivel de încredere de 95%.