Populaţia României, în scădere cu circa 13% în anii 1992-2014

Județele cu cea mai semnificativă reducere, adică mai mare de 20%, sunt Hunedoara (25,6%), Teleorman (24,1%), Caraș — Severin (23,2%), Tulcea (23,2%), Mehedinți (22,1%), Brăila (20,4%) și Neamț (20,1%).

În ceea ce privește Capitala, la recensământul populației și locuințelor din 1992, se consemnau circa 2,068 milioane de persoane, iar la 1 ianuarie 2014 erau 1,865 milioane de persoane, scăderea fiind de 9,8%.

Populația rezidentă a României la 1 ianuarie 2014 era formată din 19,947 milioane de cetățeni, în scădere cu 72.763 persoane (0,36%), comparativ cu 1 ianuarie 2013, iar față de 1 ianuarie 2012 reducerea a fost de 148.685 persoane (0,74%). Factorii care au dus la această situație sunt sporul natural negativ și migrația internațională.

Populația după domiciliu a înregistrat, la 1 iulie 2014, o scădere de 844.130 persoane (3,65%), față de 1 ianuarie 1992, când erau circa 23,144 milioane de persoane.

Alte articole

Scenariu sumbru pentru români. Se așteaptă noi scumpiri și concedieri pe final de an

Cresc prețurile și urmează concedieri în masă până la finalul lui 2026, datele INS sunt înfiorătoare. Specialiștii avertizează: „Impactul inflației, al măsurilor fiscale și al scăderii vânzărilor se traduce deja prin reduceri de personal”

Conform datelor INS, în 2013, la emigrări, au fost înregistrate 153.646 persoane, iar la imigrări 161.755 persoane, soldul migratoriu fiind negativ, de 8.109 persoane. Țările preferate de români pentru emigrare sunt Italia și Marea Britanie, a precizat Tudorel Andrei.

Potrivit INS, populația rezidentă, la o dată determinată, reprezintă totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pe teritoriul României, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni. Populația după domiciliu reprezintă numărul persoanelor, cu cetățenie română și domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale.

Citeşte şi Sondaj INSCOP: Sănătatea, educaţia şi ordinea publică merg mai rău ca în comunism