Sondaj INSCOP: Sănătatea, educaţia şi ordinea publică merg mai rău ca în comunism

Comparativ cu situația dinainte de 1989, 63,4% dintre respondenți consideră că transportul public merge mai bine acum, 27% consideră că mergea mai bine înainte de 1989. În ceea ce privește turismul, 56,5% dintre respondenți consideră că merge mai bine acum, 33,3% înainte. În privința apărării țării, 56,4% consideră că lucrurile stau mai bine acum, 31,1% înainte. În privința politicii externe, 54,3% consideră că situația este mai bună acum, 26,8% înainte. În raport cu justiția, 49,9% evaluează situația ca fiind mai bună acum, 38,2% atunci, în timp ce în raport cu administrația publică, 45,6% consideră situația mai bună acum, 36,6% atunci.

Vizavi de sănătate, 40,1% dintre respondenți spun că lucrurile merg mai bine acum, 51,3% mai bine atunci, iar în ce privește siguranța/ordinea publică, 37,8% consideră domeniul ca funcționând mai bine în prezent, în timp ce 52% spun că situația era mai bună înainte de ’89. 31,1% spun că lucrurile stau mai bine în prezent în educație, 60% în trecut, 28% sunt de părere că lucrurile stau mai bine în agricultură în prezent, 62,1% atunci, 24% consideră că situația e mai bună în industrie acum, față de 66,9% care consideră că era mai bine atunci.

„Au fost considerate ca mergând mai prost decât în perioada comunistă sectoare percepute de public a fi afectate de o anumită dezordine, cumva specifică tranziției din România: siguranța publică (evident că un stat totalitar lasă aparența unei ordini publice mai bune decât unul democratic sau în tranziție spre un sistem liberal-democratic), sănătatea, educația (cu nenumăratele lor reforme), industria și agricultura, veritabile „mărci” ale dictaturilor de dezvoltare, dar puse la pământ, într-un fel sau altul, de tranziție”, a explicat, într-un comunicat, Darie Cristea, sociolog — coordonator programe INSCOP Research.

Conform barometrului citat, un procent important dintre români cred că viața în România, la 25 de ani de la căderea comunismului, e mai rea decât înainte de 1989, dar consideră că în următorii 25 de ani viața va deveni mai bună. Majoritatea românilor sunt de acord că, după 25 de ani de democrație, România este o țară mai liberă, dar în care nu există mai multă dreptate.

Alte articole

Efectele măsurilor de austeritate asupra anului școlar 2025 – 2026. Cum vor fi afectați profesorii și elevii

Schimbările majore propuse de guvernul Bolojan în educaţie. Program de la 8 la 17 şi „redimensionarea” burselor

Astfel, românii cred în proporție de 40,5% că, la 25 de ani de la căderea comunismului, viața în România e mai rea decât înainte de 1989. 32,9% cred că este mai bună, 17,2% că este la fel, 9,4% nu știu sau nu răspund, arată cercetarea INSCOP Research.

Impresia că viața este acum mai rea decât atunci crește o dată cu vârsta: 30,7% dintre cei până în 30 de ani, 40% dintre cei între 31 și 50 de ani și 45,8% dintre cei peste 50 de ani cred că viața este mai rea acum.

Totodată, 52% dintre români cred că în următorii 25 de ani viața în România va fi mai bună decât în prezent. 23,3% cred că va fi la fel, 12% că va fi mai rea, 12,7% constituie non-răspunsuri.

„Optimismul cu privire la viitor ne arată că românii nu regretă comunismul, ci sunt nemulțumiți de dimensiunea economică și socială a vieții de după 1989, dar au încredere că lucrurile s-ar putea îmbunătăți în următorii 25 de ani. Cel mai optimist segment de populație este cel între 31-50 de ani (58,6% din această categorie crede că va fi mai bine)”, mai relevă sursa citată.

Potrivit barometrului INSCOP-Research, 81,8% dintre români sunt de acord că, după 25 de ani de democrație, România este o țară mai liberă (14,5% nu sunt de acord). 45,9% cred că România este acum o țară mai unită (46,5% cred că nu) și 44,7% sunt de acord că România este o țară mai sigură decât înainte de ’89 (48,5% nu sunt de acord). 41,6% dintre români cred că acum suntem o țară mai prosperă (52,4% împotriva) și 39,8% cred că, după 25 de ani, în România este mai multă dreptate (53,9% cred că nu).

De asemenea, 89,8% dintre români apreciază ca o schimbare pozitivă (bună și foarte bună) după 1989 dobândirea dreptului de a călători și munci în străinătate, 94,9% consideră tot ca o schimbare pozitivă dreptul de a ne alege conducătorii. 92,9% dintre respondenți consideră o schimbare pozitivă dreptul de a merge și a ne stabili oriunde în țară. 90% consideră bune și foarte bune libertatea presei și libertatea de expresie. În același timp, 86,8% dintre români apreciază tot ca o schimbare în bine și foarte bine faptul că după 1989 au început să apară mult mai multe bunuri și servicii pe piață, în timp ce 81,2% văd ca pozitivă apariția firmelor private. 75,8% consideră o schimbare bună și foarte bună apariția mai multor partide după 1989, în timp ce doar 37,3% consideră ca pozitivă privatizarea marilor întreprinderi care au aparținut statului în socialism.

„Barometrul INSCOP — Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul” în perioada 27 noiembrie — 2 decembrie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1.076 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.

CITEŞTE ŞI: Sondaj INSCOP: Orientarea prooccidentală a românilor rămâne covârşitoare