CRĂCIUN 2014. Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii în Ajunul Crăciunului

CRĂCIUN 2014. Sărbătorile de iarnă încep odată cu Postul Crăciunului, pe 15 noiembrie, şi ţin până la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie. Aceasta este o perioadă bogată în obiceiuri, diferite de la o zonă la alta, având în centru marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă.

Ajunul este sărbătoarea de sfârşit de an patronată de Moş Ajun, stăpânul timpului, deţinătorul puterii anului ce vine. Sub influenţa creştinismului, a decăzut ca importanţă o dată cu apariţia lui Moş Crăciun, care este identificat mai mult cu sărbătoarea religioasă.

Superstiţiile din ziua de Ajun

Ziua dinainte de Crăciun era marcată de tot soiul de superstiţii. În trecut, femeile ţineau în această zi post aspru şi mâncau numai seara prune uscate sau poame fierte, scrie ziare.com.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi MESAJE DE CRACIUN cu care nu dai greş. SMS-URI de Crăciun garantate de elfi! Sarbatori fericite!

Alte articole

Cum va fi vremea de Crăciun în București. AccuWeather anunță dacă vom avea parte de zăpadă în Capitală

Florin Dumitrescu și-a decorat deja casa de Crăciun. Chef-ul a pregătit o surpriză specială pentru soția sa: „Este superb” VIDEO

„Când se mătură, seara, gunoiul nu se dă afară, pentru ca oamenii să nu aibă supărări şi pagube la vite. Coşurile se curăţă şi funinginea se aruncă în vie, ca să încarce via cu struguri. Găinilor li se dădea să mănânce din sită, ca să ouă mult. Dimineaţa acestei zile marchează debutul obiceiurilor de Crăciun. Acum, cete de copii umblă să colinde din casă-n casă. În unele locuri (Oltenia, Transilvania) colindătorii se numeau piterei sau pitarai şi erau conduşi de un vataf. Datina era ca, atunci când intrau în casă, să scormonească focul din vatră. Primeau în dar covrigi, colaci, turte, mere sau nuci”, a explicat etnologul Daniela Busuioc.

Obiceiul de a merge la colindat se practica în Ajunul Crăciunului, de seara până în dimineaţa zilei de Crăciun. Împărţite în colinde religioase şi laice (păgâne), colindele romăneşti creează o atmosferă legendară referitoare la lume şi stihii, oprindu-se setea tinerilor, eroismul şi iubirea în perspectiva căsătoriei.

„În funcţie de grupul care colindă, colindele sunt de copii şi de ceaţă. Colindătorii sunt purtătorii şi transmutătorii unui mesaj către gazde. Fie magic, de urare, fie creştin, mesajul colindătorilor doreşte să aibă efect asupra gazdei, să-i aducă bogăţie prosperitate în noul an, s-o facă mai bună, mai credincioasă, mai fericită, mai sănătoasă”, a spus specialistul.

Citeşte şi SARBATORI FERICITE: Top miracole de Crăciun

Ajunul Crăciunului, în tradiția populară, este sărbătoarea de sfârșit de an patronată de moș Ajun. Despre moș Ajun se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se știe despre moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli. De asemenea, moș Ajun este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți, scrie traditii-superstitii.ro.

Conform tradiției Maica Domnului înainte de a naște a cerut ajutor lui moș Ajun, dar acesta, considerându-se prea sărac, a trimis-o către fratele său mai înstărit – moș Crăciun. Astfel Fecioara Maria a născut în staulul al cărui stăpân era moș Crăciun.

Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși și buni la suflet.

O superstiție ne învață că în noaptea de Crăciun nu trebuie să deschidem ușa nimănui pentru că ne va zbura norocul din casă.

Un obicei care se întâlnește în multe regiuni ale țării este ca în ziua de Ajunul Crăciunului, preotul, dar și cântăreții bisericești să umble cu icoana nașterii lui Iisus Hristos.

Citeşte şi Află ce sfinţi sărbătorim în Ajunul Crăciunului. Cui trebuie să îi spui „La mulţi ani”

Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun. Mai mult, în ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc „pui”.

Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit. Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor. La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți.

Totodată, în ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc. În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul. În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.

În Ajunul Crăciunului nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.

Tradiţia spune că în Ajunul Crăciunului nu e bine să te baţi, nici măcar în glumă, cu cineva, căci faci buboaie peste an.

Un obicei specific Sărbătorilor de iarnă este de a primi vizita preotului în casele noastre în ajunul Naşterii Domnului şi în ajunul Bobotezei pentru comunicarea directă a mesajului sărbătorilor printr-o comuniune caldă între credincioşi şi membrii Bisericii.

CRĂCIUN FERICIT!

Citeşte şi SĂRBĂTORI FERICITE! Cele mai frumoase zece MESAJE DE CRACIUN