Misterul Găurii Albastre. Ce au descoperit cercetătorii în Marea Caraibelor. FOTO

Mineralele găsite acolo şi în lagunele din apropiere arată că în perioada 800-900 e.n. a fost o secetă puternică în această regiune, scrie descopera.ro. După ce ploile au revenit, mayaşii s-au mutat spre nord, dar au dispărut din nou, după câteva sute de ani, tot într-o perioadă de secetă.

Citeşte şi SAVANŢII STUPEFIAŢI. Un mister al mayasilor le dă de cap oamenilor de ştiinţă

Şi alte studii anterioare au indicat seceta ca o posibilă explicaţie pentru declinul şi apoi dispariţia culturii maya. Această cercetare confirmă teoria, aducând nou dovezi, consideră autorii noului studiu, coordonaţi de Andre Droxler, de la Universitatea Rice.

Civilizaţia mayaşă a înflorit între anii 300-700 e.n. în Peninsula Yucatan, unde a construit piramide, a dezvoltat o scriere hieroglifică şi a pus bazele unui calendar avansat.

Alte articole

Cât de mult s-a schimbat fiica Antoniei. Maya a devenit o adolescentă și deja are permis de conducere: „Timpul zboară atât de repede”

Ce sfat i-ar da Teo Trandafir versiunii sale de 20 de ani: „Mi se pare că să ai încredere în tine este o formă de nesăbuință pe care o plătim scump”

După anul 700, cultura mayaşilor a început să decadă, lumea lor fiind cuprinsă de anarhie şi de războaie. Explicaţiile pentru această decădere sunt numeroase, dar în ultimii ani tot mai mulţi istorici cred că de vină a fost seceta.

Citeşte şi Profeţia despre Apocalipsa mayaşă a fost interpretată greşit. Iată ceea ce s-a produs cu adevărat în 2012!

Prima dovadă a venit în anul 2012, în urma analizării unei stalagmite dintr-o peşteră din Belize, care prezenta semnele unei scăderi drastice a precipitaţiilor.

Unii cercetători cred că în această perioadă musonul nu mai trecea prin zona Peninsulei Yucatan, ducând atsfel la secetă.

Acum, cercetătorii au preluat mostre din sedimentele din Gaura Albastră şi din reciful Rhomboid, care înconjoară Laguna Lighthouse.

Experţii au urmărit raportul de titaniu şi aluminiu din aceste sedimente. O cantitate mare de titaniu înseamnă precipitaţii abundente, pentru că acest compus chimic se află pe rocile vulcanice din regiune, care în timpul ploilor ajung în râuri şi apoi în ocean.

Astfel, în perioada 800-1000 e.n, au avut loc doar două cicloane tropicale la 20 de ani, deşi în mod normal ar fi trebuit să fie 5 sau 6.

Fenomenul se repetă şi în perioada 1000-1100 e.n, când a avut loc Mica Glaciaţiune şi a fost o perioadă de secetă în regiunea Yucatan. Este momentul în care decade oraşul Chicen Itza din Mexic, ultimul refugiu al culturii Maya.

Seceta a însemnat foamete, dar şi tulburări sociale, revolte şi războaie pentru resurse.