Preşedinta ICCJ, obligată să plece din fruntea instanţei supreme dacă se aplică lustraţia

Judecătoarea Livia Stanciu va fi obligată să îşi părăsească funcţia în care a fost numită, în 90 de zile, odată cu intrarea în vigoare a Legii lustraţiei.

Livia Stanciu a fost înainte de 1989, conform CV-ului publicat pe site-ul instanţei supreme, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, ceea ce echivalează, în accepţiunea Legii lustraţiei, cu apartenenţa la “structurile de putere şi aparatul represiv al regimului comunist”.

Cei care au ocupat înainte de 1989 funcţia de procuror nu pot, timp de cinci ani de la intrarea în vigoare a legii, să ocupe funcţia de preşedinte ori vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cei care ocupă o astfel de funcţie în momentul intrării în vigoare a Legii lustraţiei încetează exercitarea acesteia la 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit articolului 1 al Legii lustraţiei, aşa cum a trecut aceasta de Camera Deputaţilor, camera decizională ”au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, încălcând prin atribuţiile de serviciu pe care le-au exercitat, aşa cum rezultă din Nomenclatorul de funcţii al partidului comunist, drepturile omului, Constitutia din 1965 sau legile în vigoare la acea dată sau convenţiile şi tratatele internaţionale semnate şi ratificate de România în acea perioadă(…) persoana care a exercitat funcţia de preşedinte sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoana care a îndeplinit funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti”.

Alte articole

PSD cere demiterea lui Dominic Fritz din toate funcțiile după ce ÎCCJ l-a declarat în conflict de interese: „Fiecare zi în care rămâne în funcția de primar și președinte de partid reprezintă un afront incalificabil la adresa cetățenilor”

EXCLUSIV Toni Greblă îl desființează pe Dominic Fritz după sentința ÎCCJ privind conflictul de interese: „Este în afară a oricărei discuții…”

Articolul 2 arată că persoana care a fost procuror înainte de 1989 nu poate, timp de cinci ani, să fie numită în funcţia de preşedinte ori vicepreşedinte al instanţei supreme şi, conform ultimului articol din lege, dacă ocupa această funcţie în momentul intrării în vigoare a legii, este obligată să plece. “Persoana care se afla în vreuna dintre situaţiile prevăzute la art. 1 nu poate fi numită pe o perioadă de 5 ani consecutivi de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru urmatoarele demnităţi şi funcţii publice: h) preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurori generali, prim – adjunct al procurorului general al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori generali adjuncţi, procuror sef şi procuror şef adjunct ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prim – procurori”.

Conform articolului 6 al acestei legi, “exercitarea funcţiei pentru persoana numită aflată în una dintre situaţiile prevăzute de prezenta lege încetează la 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.