Năstase arată cum poate fi implementată propunerea lui Iohannis privind prezenţa procurorului general în CSAT

Klaus Iohannis a prezidat, marți, ședința Consiliului Suprem al Magistraturii, iar în cadrul ședinței, acesta a susținut ca între membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării să se regăsească și procurorul general, în perspectiva modernizării arhitecturii instituționale a legilor siguranței naționale și a legii CSAT. De asemenea, președintele a mai propus ca CSM, Înalta Curte și Parchetul General ar trebui să poată avea inițiativă legislativă, pentru că reprezintă instituțiile de aplicare a legii și de guvernare a justiției.

Într-o postare pe blogul său, Adrian Năstase consideră că aceasta propunere ar putea fi implementată, dar în anumite condiţii. Astfel, la întrebarea dacă procurorul general poate fi membru CSAT, Năstase afirmă că raspunsul este da sau nu, in functie de viitoarea natura juridica a CSAT sau de o eventuala modificare a statutului procurorilor.

„In actuala organizare constitutionala, CSAT reprezinta “o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate cu caracter autonom, infiintata prin lege organica, prezidata de presedinte si supusa controlului parlamentar”  (Verginia Vedinas, in “Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole”, C.H. Beck, 2008, coord. Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu, p.1142). Este evident deci ca CSAT reprezinta o parte a executivului – conform Constitutiei actuale si legii de organizare a CSAT. In conditiile in care statutul procurorilor ar fi de “avocati ai statului” in procese, deci nu de magistrati, procurorul general ar putea face parte dintr-o structura executiva. Avand insa statutul de magistrat, in organizarea constitutionala actuala, acest lucru nu ar fi posibil”, spune fostul premier.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit fostului premier, propunerea președintelui Klaus Iohannis poate fi materializată doar dacă se schimbă natura juridică a CSAT sau statutul procurorilor.

Alte articole

Adrian Năstase a anunțat pe Facebook că își vinde mașina, un Mercedes-Benz GLE 2021. Cât cere fostul premier pe bolidul de lux: „Uneori trebuie să te desparți și de lucrurile bune”

Adrian Năstase face dezvăluiri esențiale despre ascensiunea lui Siegfried Mureșan. Influența unui politician german care a avut legături și cu Monica Macovei

„Va reamintesc “experimentul Geoana”. La finalul anului 2008, guvernul coalitiei PDL-PNL a adoptat o ordonanta de urgenta prin care presedintele Senatului (Mircea Geoana) devenea vicepresedinte al CSAT ( OUG 224/2008 pentru modificarea art. 5 din Legea 415/2002 privind organizarea si functionarea CSAT). In felul acesta, presedintele unei Camere a Parlamentului devenea membru al unei autoritati controlate de parlament! Desi ordonanta a fost aprobata in parlament, ea a fost atacata, de grupul PNL (!), la Curtea Constitutionala, intre altele pe motiv ca incalca principiul separatiei puterilor in stat (vezi, spre exemplu, declaratiile de atunci ale liderului de grup – Eugen Nicolaescu sau ale lui George Scutaru). In final, Mircea Geoana, la mijlocul anului 2009, s-a retras din CSAT, inainte ca CCR sa se pronunte. Decizia Curtii, in acele circumstante, a fost ca legea de adoptare a ordonantei era neconstitutionala, ca urmare a incalcarii normelor constitutionale privitoare la adoptarea ordonantei de urgenta.

Tinând deci cont de aceste aspecte, fie – prin viitoarea Constitutie – se schimba natura juridica a CSAT, pentru ca includerea unui magistrat in structura sa sa nu fie considerata o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat, fie, cu acel prilej, se va schimba statutul procurorilor, pentru ca ei sa devină parte a executivului”, susține Adrian Năstase pe blogul personal.