SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil doar în baza unei autorizaţii de la judecător

„În concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, SRI, în calitate de autoritate naţională în domeniul cyberintelligence (2008) SRI consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.
Până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, SRI, alături de alte instituţii responsabile în domeniu, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi a noilor ameninţări asociate acesteia, a consolidat permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă”, se arată în comunicatul SRI.

În contextul actual al creşterii riscurilor şi ameninţărilor cibernetice, SRI consideră că această „lege a securităţii cibernetice este indispensabilă obiectivului de a operaţionaliza Sistemul Național de Securitate Cibernetică şi de a facilita adoptarea unui complex de măsuri corelate cu dinamica accelerată a agresiunilor de această natură”.

„Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În acest sens, reiterăm faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător. Din această perspectivă, considerăm că temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real”, se mai arată în comunicatul SRI.

Alte articole

Se suspendă taxa pe succesiune. Cine sunt românii care nu vor mai plăti impozitul pe proprietățile moștenite

Atac cibernetic la Administrația Națională a Penitenciarelor. Mai multe servicii au fost suspendate

Astfel, potrivit art.17 al acestei legi, doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării.

Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative).

În comunicat se mai arată că „în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupunerestrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător”.

„În acelaşi context, în raport cu criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, menţionăm faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în codul de procedură penală, cât şi în legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă”, se mai arată în comunicat.