Unificarea PNL-PDL. Cum se vor împărţi funcţiile între cele două partide

Blaga a fost întrebat care a fost soluţia convenită pentru unificarea grupurilor parlamentare ale PNL şi PDL.

„Noi dorim să facem acest lucru, dar vom avea şi o discuţie cu conducerea Camerei şi a Senatului, deşi sper ca până atunci să fie înregistrat PNL-ul mare în Registrul partidelor politice. Noi am primit comunicarea în prima săptămână dintre turul I şi II al alegerilor prezidenţiale, când v-am şi comunicat-o. Numai că nu s-a făcut procedura, Curtea de Apel Bucureşti nu a trimis motivarea la tribunal. Tribunalul trebuie să trimită celor două perechi de câte şase petiţionari, după care înregistrarea este făcută”, a declarat Blaga.

Totodată, co-preşedintele PNL a subliniat că alegerea liderilor grupurilor parlamentare va trebui să fie aprobată politic de conducerea partidului.

„Grupurile îşi vor alege liderul de grup, am discutat foarte clar ponderea pe care o au de fiecare dată fostul PNL şi fostul PDL la capitolul vicelideri, preşedinţi de comisie şi aşa mai departe (…) Ceea ce aş vrea însă să subliniez, un lucru extrem de important: îşi aleg parlamentarii liderul, dar validarea o va face Biroul Permanent Naţional al marelui PNL. Pentru că aşa scrie în Statut şi aşa este corect, grupurile nu sunt instituţii independente ale marelui PNL, ci îl reprezintă în Parlament„, a mai spus Blaga.

Alte articole

Avertismentul unui politolog pentru PSD și PNL: ”Vorbim despre o criză a partidelor politice. Dacă nu se vor reforma complet, vor dispărea definitiv”

PNL îl susține pe Nicușor Dan în turul 2. Cătălin Predoiu: „Trebuie oprit extremismul să ajungă la Palatul Cotroceni”

Alina Gorghiu: Am început deja discuţii pentru formarea unei noi majorităţi

Pe de altă parte, Vasile Blaga a anunţat că, la nivelul judeţelor, se vor înfiinţa comitete executive în care reprezentarea vechiului PNL şi a PDL se va realiza în funcţie de ponderile stabilite de criteriile negociate la nivel central.

Co-preşedintele PNL a explicat faptul că se vor constitui comitete executive judeţene şi municipale, în care ponderea de reprezentare va ţine cont de rezultatul de alegerile europarlamentare într-o proporţie de 80% şi de numărul de primari 20%.

„Am stabilit ca aceste structuri, pentru că judeţele au dimensiuni diferite, să cuprindă între 30 şi 40 de membri. Asta nu înseamnă că dispar celelalte structuri constituite paritar, cele alese, birourile permanente judeţene. Dar luni, într-o altă şedinţă a comisiei de unificare vom stabili şi prerogativele atât ale comitetelor executive, cât şi ale birourilor permanente judeţene”, a mai spus Blaga.

El a precizat că din comitetele executive judeţene vor face parte ca membrii de drept parlamentarii şi, „cu vot consultativ”, preşedinţii organizaţiilor de tineret, de femei, de oameni de afaceri şi vârsnici.