Cardul de sănătate, OBLIGATORIU de la 1 aprilie. Ce se întâmplă cu cei care îl refuză

Potrivit Hotararii Guvernului nr. 900/2012, cardul de sanatate este obligatoriu de la 1 ianuarie 2013, insa practic acesta n-a fost folosit pentru ca n-au fost emise si activate toate cardurile, iar medicii de familie nu au achizitionat cititoare de carduri.

In acest sens, Ministerul Sănătăţii a pus la punct un proiect de hotărâre pentru modificarea HG nr. 900/2012, in vederea schimbarii datei privind obligativitatea utilizarii cardului de sanatate, fiind facute si precizari referitoare la persoanele care refuza primirea cardului de sanatate din motive religioase sau de constiinta.

Astfel, dispozitiile propuse de MS stabilesc ca asiguratii si furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale ar putea incepe sa utilizeze cardul de sanatate din 1 februarie 2015, urmând ca acesta sa fie folosit in paralel cu documentele folosite pana in prezent pentru dovedirea calitatii de asigurat, însă DOAR pana pe 31 martie.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

In proiect este inclusa insa si o EXCEPTIE de la obligativitatea folosirii cardului de sanatate de catre asiguratii care au motive religioase sau de constiinta pentru a refuza primirea acestuia si, dupa data de 31 martie, vor face dovada calitatii de asigurat cu o adeverinta eliberata de casa de asigurari de sanatate la care sunt luati in evidenta si unde vor trebui sa depuna o declaratie pe proprie raspundere.

Alte articole

Cartea electronică de identitate va putea ține locul cardului de sănătate. Schimbările aplicate de la 1 septembrie 2026

Adio card de sănătate! Ce se întâmplă cu acesta de la 1 septembrie

Cardurile de sanatate ale celor care au refuzat primirea lor vor fi stocate si arhivate de casele de sanatate si le vor fi eliberate acestora, daca ulterior vor solicita in scris sa intre, totusi, in posesia lor.

„Casele de asigurari de sanatate asigura (…) pastrarea si arhivarea cardurilor nationale refuzate pana la expirarea perioadei de arhivare stabilita in conditiile legii, putand elibera cardurile nationale aflate in perioada de valabilitate la solicitarea scrisa a asiguratilor care au refuzat initial dovedirea calitatii de asigurat pe baza acestora”, se arata in proiectul de HG.

Proiectul initiat de MS mai prevede si ca daca asiguratii vor solicita, din diverse motive, eliberarea unui duplicat al cardului de sanatate, acestia vor suporta cheltuielile de emitere si distribuire.

Cardul national de asigurari sociale de sanatate poate fi folosit doar pe teritoriul Romaniei si este diferit de cel european, care se foloseste doar pe durata sederii temporare intr-un stat membru al Uniunii Europene, Spatiului Economic European sau in Elvetia.

Proiectul de act normativ prevede că serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare.

Pe cip-ul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele pe care le-a acceptat asiguratul.

Pentru situaţiile în care persoanelor asigurate în vârstă de peste 18 ani nu li s-a emis cardul naţional, aceştia fac dovada calităţii de asigurat pe baza documentelor în vigoare, respectiv verificarea în sistemul asigurărilor, pe site-ul casei de care aparţine, până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

Cardurile naţionale nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin medicii de familie cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

Cardurile naţionale nedistribuite de medicii de familie într-o perioadă de 12 luni de la primirea acestora vor fi returnate caselor de asigurări de sănătate. În caz de nedistribuire, cardurile naţionale vor fi arhivate de casele de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii să se procedeze la distrugerea acestora.