RAPORT MCV: S-au făcut progrese, dar corupţia rămâne o problemă în România

Raportul MCV subliniază faptul că progresele remarcate în precedentul raport, din ianuarie 2014, au fost continuate şi că ele trebuie consolidate, iar activitatea instituţiilor judiciare a crescut încrederea populaţiei în sistemul judiciar, au precizat pentru MEDIAFAX sursele citate.

Raportul consemnează activitatea Curţii Constituţionale, subliniind, în schimb, faptul că unele decizii ale CC nu au fost respectate de către Parlament.

În ceea ce priveşte ameninţările la adresa independenţei justiţiei, conform surselor citate, documentul relevă că atacurile, inclusiv din partea politicienilor, la adresa judecătorilor şi procurorilor au rămas o problemă, dar numărul lor a scăzut faţă de anii precedenţi.

Potrivit surselor citate, raportul menţionează faptul că urmează să fie numit un nou şef la DIICOT, subliniind importanţa unei proceduri de selecţie transparente.

Alte articole

Consiliul Superior al Magistraturii reacţionează furibund la ancheta Recorder şi acuză „un plan bine stabilit, implicând distrugerea încrederii în sistemul de justiţie”

Ilie Bolojan, reacție după protestul împotriva CSM și majorarea salariului minim: „Vom lua o decizie săptămâna viitoare astfel încât, înainte de sărbători…”

Aceleaăi surse au mai precizat că raportul MCV cuprinde referiri şi la Avocatul Poporului şi la neimplicarea acestuia în contestarea unor ordonanţe de urgenţă la Curtea Constituţională. Totodată, evidenţiază numărul în creştere al cazurilor de corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor anchetate de DNA.

Pe lângă activitatea DNA, raportul salută şi activitatea ANI, a ICCJ şi a CSM.

Ca şi precedentele rapoarte, documentul care va fi publicat miercuri notează faptul că Parlamentul nu a respectat toate deciziile ANI privind incompatibilitatea, existând cazuri când parlamentari declaraţi incompatibili nu au fost suspendaţi.

De asemenea, Parlamentul este criticat pentru faptul că a respins sau a tergiversat cereri ale DNA de ridicare a imunităţii unor parlamentari, iar criteriile acestor refuzuri nu sunt clare.

Corupţia rămâne o problemă majoră în România, dar documentul CE remarcă numărul în creştere al anchetelor şi al condamnărilor în cazuri de corupţie la nivel înalt.

În schimb, CE are observaţii cu privire la rata mică de confiscare a averilor şi de recuperare a daunelor în urma unor decizii finale ale instanţelor.

Pe de altă parte, documentul consemnează corupţia din educaţie, în special pe cea legată de examenele de bacalaureat, dar şi pe cea din sistemul medical.

Documentul face referire şi la problemele legate de licitaţiile publice, inclusiv cele cu fonduri europene.

Aceleaşi surse au relatat că CE insistă pentru o procedură transparentă în cazul desemnării noului şef al DIICOT, precum şi pentru revizuirea a modului în care se fac numirile pe posturile importante din sistemul de justiţie.

O altă recomandare ar putea viza găsirea unei modalităţi privind aplicarea automată de către Parlament a deciziilor instanţelor referitoare la parlamentari.

Aceleaşi surse au subliniat faptul că raportul de miercuri este mai bun decât cel din 2014 şi mai bun decât cel al Bulgariei. Raportul de miercuri nu va fi ultimul, dar România ar putea scăpa în curând de monitorizare.

Rapoartele MCV pentru România şi Bulgaria vor fi discutate, miercuri, în Colegiul comisarilor şi vor fi publicate după încheierea reuniunii Colegiului, la ora 12:00 (13:00, ora României).

Potrivit presei bulgare, Sofia a înregistrat progrese „limitate” în sistemul judiciar, care este supus unor influenţe politice. În plus, în Bulgaria s-au dat puţine sentinţe în cazuri de corupţie şi crimă organizată.

Novinite notează că „progresele au fost lente” în privinţa reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi crimei organizate.