România ar trebui să rămână cu doar patru mari institute de cercetare agricolă

„Cu institutele de cercetare cred că am ajuns la o soluție comună. În aceste zile, Academia de Științe Agricole și Silvice (ASAS) lucrează cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP) și, în egală măsură, cu Agenția Domeniilor Statului (ADS) și sper să putem face o inventariere cât mai clară în perioada următoare, astfel încât să introducem acea ordonanță prin care să restructurăm tot sectorul de cercetare agricolă. Vom oferi detalii pe parcurs, pe măsura ce avansăm”, a precizat Daniel Constantin.

În opinia șefului MADR, proiectul de ordonanță privind restructurarea sectorului de cercetare agricolă va ajunge pe masa Guvernului, cel mai probabil, în luna aprilie, iar viziunea de moment este ca România să dețină patru mari institute de cercetare.

„Astăzi, după o perioadă destul de lungă am ajuns la o soluție de compromis, nu doar să salvăm cercetarea ci și să o punem pe culoarul dezvoltării, al performanței.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă ar fi după mine ar trebui să avem patru mari institute de cercetare, unul pe producție vegetală, unul pe horticultură-legumicultură, altul pe zootehnie și unul, eventual, pe îmbunătățiri funciare. Aceasta este viziunea de moment, dar încă nu avem discuțiile încheiate.

Alte articole

Apartamentele din blocuri vechi din București, mai scumpe cu 25% decât cele noi. Ce arată datele

Lege importantă pentru românii care stau la bloc. Proprietarii pot fi obligați să plătească despăgubiri uriașe dacă infiltrațiile și igrasia distrug apartamentele vecinilor

Citeşte şi: Ministerul Agriculturii se implică în promovarea produselor tradiţionale

Eu sper ca până în luna aprilie să avem ordonanța pregătită și să mergem cu ea pe masa Guvernului”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Federația sindicală din domeniul agricol — Agrostar a cerut recent scoaterea stațiunilor de cercetare agricolă de sub tutela Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), restructurarea acestora și autofinanțarea pe baza proiectelor.

„Solicităm ca ASAS să rămână un for științific, fără să aibă legatură cu finanțarea stațiunilor de cercetare, întrucât a demonstrat că nu are capacitatea de a reorganiza aceste unități.

Amintim faptul că la un moment dat stațiunile de cercetare agricolă au beneficiat de o ștergere a datoriilor, pentru a se putea redresa, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Actuala formă de organizare a dus la un dezastru, la un jaf sistematic asupra unităților de cercetare care au pierdut suprafețe importante de teren și au încheiat contracte dezavantajoase.

Singura politică de până acum a fost cea a intereselor. Cerem ca această situație să înceteze. S-a ajuns la situația aberantă ca tractoristul de la stațiunea de cercetare să fie asimilat funcționarului public”, a afirmat săptămâna trecută secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu.

Federația Agrostar propune o inventariere a terenurilor pe care le mai dețin stațiunile de cercetare și organizarea acestora pe trei zone de cercetare: vegetal, zootehnie și horticultură. De asemenea, se impune o refacere a managementului și întocmirea unor strategii pe domenii, împreună cu Ministerul Agriculturii.

„Printre propunerile noastre se regăsesc și cele legate de readucerea soiurile românești de semințe, adaptarea soiurilor de cereale, în funcție de schimbările climatice, refacerea patrimoniului genetic în zootehnie și accesarea, împreună cu agricultorii, de fonduri europene. Încheierea unor parteneriate cu agricultorii și accesarea de fonduri europene ar putea asigura și salarii mai mari pentru angajați.

În prezent, se știe că salariile angajaților din cercetare sunt indecent de mici și, deși există stațiuni care au venituri considerabile și ar putea majora salariile, actuala forma de organizare nu permite acest lucru”, a subliniat Horațiu Raicu.

Sectorul de cercetare agricolă a suferit în ultimii 25 de ani o presiune fantastică asupra fondului funciar și o presiune de destabilizare, în condițiile în care suprafețele de teren dedicate cercetării s-au redus de la 156.000 de hectare la numai 28.000 de hectare, iar de la 121 de unități de cercetare s-a ajuns la doar 57. De asemenea, numărul de cercetători a scăzut de la 3.050 în anii ’90, la circa 600 în prezent.