Ce păţesc proprietarii care nu-şi consolidează clădirile considerate PERICOL PUBLIC în caz de CUTREMUR

În 2015, municipalitatea vrea să înceapă lucrările de consolidare la 20 de imobile, iar alte 28 se află în faza de proiectare a lucrărilor.

Totuşi mai rămân zeci de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care trebuie consolidate. Din păcate, cei mai mulţi proprietari refuză consolidarea, deşi aceştia beneficiază de ajutor financiar de la stat.

În acest sens, Sorin Oprescu a declarat că „proprietarul care se va face vinovat de pierderi de vieti omeneşti sau de vătămări corporale din cauză că nu şi-a pus în siguranţă proprietatea, înainte de un cutremur, va răspunde penal, după lege„.

Edilul spune că singura soluţie ca acest program de consolidare să înainteze este modificarea legislaţiei.

Alte articole

Un nou cutremur, de peste 6 pe scara Richter, a lovit Afganistanul, după seismul cu peste 2.200 de morţi

Cutremur la adâncime de doar 10 kilometri. În ce zone s-a simţit

CITEŞTE ŞI Lista clădirilor din Bucureşti cu RISC RIDICAT DE PRĂBUŞIRE în caz de CUTREMUR

De aceea, în ultimii doi ani, Primăria Municipiului Bucureşti a trimis materiale cu propuneri de modificare substanţială a programului de consolidare către Guvernul României. Iată propunerile:

– Elaborarea unor standarde de cost pentru consolidarea cladirilor cu destinatie de locuinta, cu rol de referinta si analiza, aplicabila in estimarea financiara a investitiei;

– Posibilitatea acţionarii în instanţă a tuturor proprietarilor care obstrucţionează, sub orice formă, procesul de consolidare şi scoaterea acestora din programul national urmând ca aceştia să-şi plătească în timp real consolidarea proprietăţii fără a beneficia de imprumutul fără dobândă;

– Posibilitatea recuperarii cheltuielilor din alocaţii de la bugetul de stat pentru proiectarea lucrarilor de consolidare de la beneficiarii acestor proiecte, daca nu se continua acţiunile de punere în siguranţă, respectiv execuţia lucrărilor de consolidare, într-un termen de 2 ani de la finalizarea proiectării;

VEZI ŞI Bucureştiul, a zecea capitală din lume cu grad ridicat de RISC SEISMIC VIDEO

– Interzicerea oricărei forme de închiriere pentru locuinţele aflate în blocurile din clasa I de risc seismic. (în primul rând este o măsură de prevenţie pentru un potenţial chiriaş de bună credinţă şi în al doilea rând este o măsura prin care putem stopa activităţile comerciale ale unor jucători pe piaţa imobiliară care au în proprietate mai multe apartamente în blocurile din clasa I de risc seismic şi nu au nici un fel de interes să consolideze pentru ca asta le afectează veniturile pe termen scurt şi mediu).

– Interzicerea oricarei forme de comerţ la parterul blocurilor încadrate în clasa I de risc seismic fără a avea semnătura notarială a proprietarului care, conştient de pericolul de prăbuşire a imobilului , îşi asumă responsabilitea penală şi are obligaţia de a afişa la vedere în respectivul spaţiu un document, care să informeze asupra pericolului pe care îl reprezintă imobilul respectiv în cazul producerii unui cutremur;

– Obligativitatea proprietarilor de a avea si de a obţine la inchiriere, la înstrăinarea imobilului certificatul seismic al clădirii, pe cheltuiala proprie.

Primăria Capitalei a publicat pe 26 februarie 2015 lista actualizată a imobilelor încadrate în diferite clase de rism seismic. Potrivit acestei liste, 186 de clădiri din Bucureşti sunt considerate pericol public în caz de cutremur, în timp ce alte 184 au un risc ridicat de prăbuşire.