Alegeri în Finlanda: Politicienii influenţi se îndreaptă mai mult către Rusia

Liderul partidului Juha Sipila, care probabil va deveni prim-ministru după alegerile din 19 aprilie, a declarat în weekend că partidul său urmează linia președintelui de după război Juho Kusti Paasikivi, dar în același timp Finlanda ar rămâne în fruntea UE.
   
La începutul săptămânii trecute, fostul ministru centrist care a deținut mult timp portofoliul Externelor și fost lider al partidului Paavo Väyrynen a cerut ca Finlanda să acționeze în așa fel încât Rusia să nu perceapă nicio amenințare din direcția Finlandei.
   
Criticând actualele sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, Väyrynen l-a citat pe Paasikivi, președintele finlandez între 1946 și 1956 și fondator al politicii externe a Finlandei după Al Doilea Război Mondial, ca referință. Într-un comunicat obținut de agenția națională de presă STT-Lehtikuva, Sipila a declarat că deși mediul politicii de securitate a Finlandei este diferit de momentul de după război, linia de politică externă a partidului său „are elemente ale erei Paasikivi”, potrivit Agerpres.
   
Sipila a mai spus că el acceptă importanța relațiilor bilaterale cu Rusia, subliniate de Paasikivi. Sipila a notat că, deși „Finlanda este parte a Occidentului” și acționează ca parte a UE, ea „menține în același timp relații bilaterale bune (cu Rusia)”. Și faptul că a rămas militar nealiniată face parte din linia lui Paasikivi. „Când împreună cu Suedia formăm un nord nealiniat, noi nu vom reprezenta un pericol nici pentru Est și nici pentru Vest”, a spus Sipila. „Aceasta va fi o piatră de temelie a politicii de securitate finlandeze în viitor”, a adăugat el.
   
Anterior, Väyrynen i-a atacat pe primul ministru în exercițiu Alexander Stubb și ministrul apărării Carl Haglund pentru atitudinile lor pro-Occident.

Haglund a răspuns în ziarul de limbă suedeză Hufvudstadsbladet că Väyrynen „trăiește în trecut” și nu înțelege că o neîncredere profundă predomină între Rusia și Europa, amintește Xinhua, citată de Agerpres.

Citeşte şi Finlanda NU este interesată de ADERAREA la NATO, ci de relaţiile cu Rusia
   
Comentariile liderului Partidului de Centru Sipila intervin după dezacorduri publice între experți centriști și o aparentă ruptură asupra politicii externe viitoare.
   
Un alt candidat centrist, fostul diplomat finlandez Alpo Rusi, a criticat puternic sugestia lui Väyrynen că Crimeea ar trebui să devină o zonă autonomă în cadrul Rusiei. Väyrynen a dat ca exemplu de urmat relația dintre Puerto Rico și Statele Unite.
   
Cu alegerile parlamentare finlandeze la două săptămâni distanță, Partidul de Centru conduce în toate sondajele majore cu un sprijin de aproximativ 25%. Partidul Coaliția Națională (conservatori), Partidul Social Democrat și partidul Adevărații Finlandezi (populist n.r.) ar obține fiecare în jur de 15-16%, toate concurând pentru locul doi.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Linia fostului președinte finlandez Paasikivi presupunea că atât timp cât Finlanda nu era o amenințare pentru fosta URSS, ea putea să rămână o democrație occidentală, amintește Xinhua. Paasikivi considera că interesul Moscovei față de Finlanda era strategic și că fără nicio amenințare din partea Finlandei, fosta URSS putea accepta un stil occidental în Finlanda ca spectator.
   
Săptămâna trecută, reputatul analist american Zbigniew Brzezinski a declarat într-un interviu că Ucraina ar trebui să aleagă să fie nealiniată „în modul în care este Finlanda”. Brzezinski a fost consilier prezidențial în timpul administrației Carter în anii 1970.

Alte articole

Fostul consilier al lui Băsescu își anunță deja candidatura la prezidențiale. La alegerile din 2025 s-a retras la doar două zile după ce intrase în cursa pentru Cotroceni

America votează. Cine câștigă Congresul SUA? Șase elemente ce ar putea pune sub semnul întrebării un succes net al democraților