În sesizarea înaintată inspectorului șef al Inspecției Judiciare, Rica Vasiliu Caravelos, Horațius Dumbravă a arătat că declarațiile lui Kelemen Hunor au fost făcute în calitate de președinte de partid și de deputat, în cadrul unui eveniment public, politic, intens mediatizat, în prezența majorității liderilor politici din România, precum și a unor politicieni din Ungaria.

„Și lucrul cel mai important, pe care, personal, îl consider grav, este că, dincolo de solidaritatea față de unii colegi și opiniile pe care domnul Kelemen Hunor le-a avut cu privire la cauze particulare aflate pe rolul instanțelor judecătorești din România și care s-au soldat cu hotărâri judecătorești definitive sau care încă se află pe rolul parchetelor din România, îl reprezintă atacul îndreptat împotriva statului de drept, a justiției”, a arătat acesta.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Combaterea consumului de droguri, fluidizarea traficului prin ...

EXCLUSIV | Sebastian Burduja ar fi încercat să îl contacteze ...

Kelemen Hunor, reales preşedinte al UDMR

Horațius Dumbravă a subliniat că Kelemen Hunor, din poziția de lider a unui partid politic, „folosește un construct logic periculos pentru întreaga societate românească, apt să inducă în conștiința publică că statul de drept este nefuncțional în România”.

„Domnia sa afirma ca ‘exista pericolul renationalizarii’ în România, iar argumentul ca se încearca acest lucru este faptul ca un membru al partidului politic al carui lider este, desi a aplicat cu buna credinta legea, a fost condamnat si, acelasi membru – domnul Marko Attila -, cercetat în alt dosar, este acuzat prin aplicarea unui ‘principiu al culpabilitati colective’, aluzia din urma fiind ca este cercetat penal în mod abuziv’, a aratat Dumbrava.

În concluzia exprimata de liderul politic, Dumbrava a spus ca vede o ‘afirmatie grava’, care necesita o verificare a Inspectiei Judiciare în ce masura este afectata independenta justitiei, dat fiind faptul ca exista o hotarâre judecatoreasca definitiva de condamnare în cazurile lui Nagy Zsolt si a lui Marko Attila si o ancheta penala în desfasurare, fata de care Parlamentul a decis ridicarea imunitatii pentru ca o instanta sa se pronunte asupra cererii de arestare preventiva, în cazul lui Marko.

Dumbrava a precizat ca acest context este cu atât mai grav cu cât din mass-media rezulta ca Marko Attila s-a stabilit în Ungaria, de unde ‘face declaratii publice stânjenitoare nu numai pentru justitie si afaceri interne, ca pilon esential al Uniunii Europene, din care fac parte atât România, cât si Ungaria, dar si pentru cele doua sisteme de justitie din cele doua tari’.

„Condamnarea la care se face referire a fost dispusa de o curte de apel în luna noiembrie 2014, definitiv, domnul Marko Attila fiind condamnat la o pedeapsa de 3 ani închisoare, cu suspendare, alaturi de alte doua persoane (una din ele de etnie româna), în procesul în care a fost judecat pentru abuz în serviciu într-un dosar privind restituirea unor imobile, dupa ce initial fusese condamnat la aceeasi pedeapsa, dar cu executare. De asemenea, fata de domnul Marko Attila, Parlamentul României a dispus ridicarea imunitatii la sfârsitul lunii decembrie 2014 fiind acuzat de abuz în serviciu, alaturi de alte persoane, dupa ce a facut parte dintr-o comisie a ANRP, care a acordat ilegal despagubiri pentru proprietati nerestituite. În acelasi dosar, mai multe persoane se afla în stare de arest preventiv si au fost trimise în judecata, însa fata de domnul Marko Attila nu s-au putut efectua acte procesuale întrucât a parasit intempestiv România”, a precizat judecatorul.

Kelemen Hunor: Societatea românească nu acceptă momentan ideea de AUTONOMIE. E nevoie de răbdare

Potrivit lui Dumbrava, în cadrul aceluiasi Congres, Kelemen Hunor ar fi indus o concluzie care pune sub semnul întrebarii ideea de justitie.

„Astfel, domnia sa a concluzionat ca partidul politic pe care-l reprezinta va fi întotdeauna solidar ‘cu cei nedreptatiti’, pentru ca ‘statul de drept înseamna lipsa totala a arbitrariului’, motiv pentru care se asuma si un angajament politic: trebuie transformata ‘justitia într-o institutie care nu permite astfel de procese inechitabile’, fara sa se spuna cum ar trebui transformata justitia si în ce mod. Premisa, si în acest caz, este una particular subiectiva si porneste de la o condamnare definitiva data fata de un alt membru de partid, domnul Nagy Zsolt, condamnarea fiind decisa definitiv de Înalta Curte de Casatie si Justitie. Asa cum am precizat anterior, nu se spune cum ar trebui transformata justitia, însa faptele pentru care a fost condamnat domnul Nagy Zsolt nu lasa sa se întrevada care ar fi inechitatea si în ce ar trebui sa conste schimbarea justitiei”, a subliniat Dumbrava.