Kelemen Hunor: Societatea românească nu acceptă momentan ideea de AUTONOMIE. E nevoie de răbdare

Președintele Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Kelemen Hunor, a declarat vineri, că nu și-a făcut iluzii cu privire la acceptarea proiectului de autonomie elaborat după precedentul congres, fiindcă societatea românească nu acceptă momentan autonomia culturală ca modalitate de soluționare a problemei minoritare.

17 apr. 2015, 12:57
Kelemen Hunor: Societatea românească nu acceptă momentan ideea de AUTONOMIE. E nevoie de răbdare

„Precum am promis cu ocazia congresului de la Miercurea Ciuc, anul trecut am elaborat și propus pentru dezbatere publică acel proiect al autonomiei regionale care completează oarecum proiectul autonomiei culturale, elaborat cu ani în urmă. Nu nutrim și nici nu am nutrit iluzii. Ca persoane responsabile, nu am avut intenția de a vinde alegătorilor noștri iluzii. Știm și constatăm că societatea românească nu prea înțelege și nu acceptă momentan această modalitate de soluționare a problemei minoritare, ce oferă garanții instituționale. Temeri și prejudecăți puternice caracterizează societatea — acestea ne-au fost lăsate ca tristă moștenire a ultimilor zece decenii”, a spus Kelemen, citat de Agerpres.

Acesta a subliniat că numai voința UDMR nu este suficientă pentru a schimba această stare de fapt, cum nici intențiile UDMR nu sunt suficiente pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite.

„Trebuie să convingem societatea română că nu vrem să privăm pe nimeni de nimic și nu avem intenția de a face rău cuiva. Această sarcină nu poate fi îndeplinită fără sprijinul membrilor majorității. În plus, este nevoie de răbdare și perseverență. Însă, înainte de toate, trebuie să avem încredere în noi înșine, fiindcă în lipsa acestei baze comunitare solide, în lipsa încrederii solide, ne vom confrunta cu o sarcină dificilă sau chiar extrem de dificilă!”, a susținut liderul UDMR.

În raportul său, Kelemen a spus că în urmă cu patru ani a promis și că Uniunea va clarifica relația cu guvernul Ungariei și cu cele două formațiuni componente, FIDESZ (Uniunea Tinerilor Democrați) și KDNP (Partidul Popular Creștin Democrat).

Am înfăptuit acest lucru și astăzi putem afirma fără șovăială că suntem considerați parteneri cu care guvernul maghiar schimbă opinii în problemele politicii naționale și, dacă este nevoie, poate forma front comun”, a spus acesta.

Kelemen Hunor a precizat că în ceea ce privește politica externă, UDMR și-a asumat un rol proactiv în cadrul Partidului Popular European și prin intermediul reprezentanților săi în Parlamentul European, în diferitele organisme ale Consiliului Europei și în FUEN (Uniunea Federativă a Naționalităților Europene) a demarat inițiativa cetățenească ce vizează elaborarea unei legislații referitoare la protecția minorităților, la nivel european.

„Prin intermediul documentului depus, numit ‘Minority Safe Pack’, am generat o solidaritate la nivel european în rândul minorităților: de la Marea Nordului și țărmurile Oceanului Atlantic până la Marea Mediterană. Prima tentativă nu a fost încununată de succes, dar nu vom ceda”, a arătat politicianul.

În raportul său, Kelemen Hunor a vorbit și despre guvernare, întrucât în decursul mandatului său de patru ani a făcut parte din două coaliții guvernamentale.

„Ambele perioade au făcut subiectul multor analize, inclusiv interne. Prima coaliție a fost cea condusă de Partidul Democrat-Liberal. În legătură cu aceasta trebuie amintite două aspecte. În primul rând, am reușit să împiedicăm implementarea unei reforme teritorial-administrative, care ar fi dezavantajat extrem de mult comunitățile maghiare din ținutul secuiesc și din regiunea Partium, fiindcă le-ar fi privat de drepturile decizionale administrative de care beneficiază. Această ‘istorioară’ relevă faptul că, în situația noastră aparte, de minoritari, câteodată și împiedicarea unor măsuri poate fi interpretată ca un succes. Cel de-al doilea eveniment se leagă însă de căderea guvernului. Degeaba am adoptat o lege bună a învățământului, dacă liderii de etnie română ai Universității de Medicină și Farmacie Târgu-Mureș nu au aplicat-o. Am făcut tot posibilul în cazul unei probleme specifice comunității maghiare„, a subliniat acesta.

Kelemen a precizat că UDMR a forțat adoptarea unei hotărâri de guvern care obliga instituția respectivă la aplicarea legii și, prin urmare, opoziția a depus o moțiune de cenzură care a condus la demiterea guvernului.

„Din ambele cazuri se pot trage mai multe învățăminte, cel mai important fiind faptul că am făcut tot ce ne-a stat în putință pentru apărarea intereselor comunității maghiare. Și așa și este corect: aceasta este principala noastră sarcină. A fost atunci, este și acum și va fi și în viitor„, a accentuat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a făcut referire și la cele zece luni în care a guvernat alături de PSD „până în momentul în care am ajuns la concluzia că în condițiile date nu merită să continuăm această colaborare”.

„Primul conflict a fost cel referitor la cazul documentului numit ‘Minority Safe Pack’, când Guvernul, prin ministrul de Externe, a formulat o opinie divergentă de cea susținută de mine, viceprim-ministrul Guvernului și unul dintre inițiatorii documentului în cauză. Ca urmare a evenimentului relatat, am demisionat, fiindcă am considerat că problema minorităților este mai importantă decât deținerea unei funcții guvernamentale. Sunt convins și astăzi că am procedat într-o manieră corectă. După cum și rămânerea UDMR la guvernare a fost o decizie corectă„, a mai afirmat Kelemen.