Mănăstirea Dragomirna din Suceava, dotată cu panouri solare şi centrală pe biomasă

Maica stareţă a mănăstirii Dragomirna, Macrina Săuciniţanu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că lucrările derulate prin acest proiect cu finanţare europeană s-au încheiat conform contractului şi a subliniat că antreprenorul general, firma General Construct din Suceava, a respectat programul liturgic şi zilele de sărbătoare.

Ea a precizat că s-au făcut lucrări de amenajare şi reabilitare a clădirilor ce alcătuiesc ansamblul mănăstirii, lucrări de restaurare şi conservare a iconostasului şi a componentelor artistice ale bisericii, s-a refăcut pavimentul de acces, s-a construit o nouă clădire pentru o centrală termică ce funcţionează cu biomasă şi are prevăzute, pe acoperiş şi panouri solare, a fost realizat un punct de informare turistică în curtea interioară a mănăstirii, dotat cu un sistem audioghid în format digital.

Totodată, a fost refăcut sistemul de alimentare cu apă al ansamblului mănăstiresc.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava Vasile Ilie a declarat, la rândul său, că acest proiect se încadrează în strategia instituţiei de a promova proiecte importante cu finanţare europeană pentru a fi absorbite cât mai multe fonduri puse la dispoziţie.

Alte articole

Vânzarea imobilelor moștenite sau a celor partajate după divorț, scutite de impozit PROIECT

Legea anti-artificii. Românii nu vor mai putea cumpăra petarde sau alte articole pirotehnice. Oamenii vor avea parte de Revelioane mai liniștite

El a precizat că în urmă cu doi ani au fost semnate contractele de aproximativ 9 milioane de euro pentru lucrări de restaurare şi modernizare la trei mănăstiri din judeţul Suceava, respectiv Suceviţa, Dragomirna şi Moldoviţa, primele două fiind deja finalizate.

Mănăstirea Dragomirna a fost ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca şi marele logofăt Lupu Stroici între 1608-1609.

Biserica are o formă de „lamă” privită pe axa longitudinală, iar turla este foarte înaltă, având o înălţime de 42 de metri.

Biserica este decorată exterior cu elemente sculpturale cum ar fi rozete, stele, romburi, iar în zona mediană un brâu-torsadă împarte construcţia în două.

Iconostasul a fost lucrat în 1613, fiind iniţial al Mănăstirii Solca, iar în interior se află mai multe pietre funerare, între care şi cea a ctitorului, mitropolitul Anastasie Crimca.