CCR a admis contestaţia lui Klaus Iohannis privind incompatibilitatea aleşilor locali

Prin decizia de miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit că actul normativ încalcă legea fundamentală.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 este neconstituţională.

Curtea a reţinut că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 cuprinde reglementări specifice domeniului legilor organice. În aceste condiţii, având în vedere faptul că legea menţionată a fost adoptată ca lege ordinară, potrivit art.76 alin.(2) din Constituţie, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.73 alin.(3) lit.o) privind domeniile rezervate legii organice, art.75 alin.(1) şi (5) privind competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare şi ale art.76 alin.(1) cu privire la majoritatea de vot necesară adoptării legilor organice. Prin urmare, Curtea a constatat neconstituţionalitate extrinsecă a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, în ansamblul său„, precizează CCR într-un comunicat de presă.

Şeful CCR, Augustin Zegrean, a spus că legea se va întoarce la Parlament, unde trebuie pusă în acord cu decizia Curții.

Alte articole

DOCUMENT CCR decide, până vineri, dacă anulează alegerile prezidențiale

Când începe campania electorală pentru turul al doilea. Termenul până la care se pot contesta la CCR rezultatele primului tur

„Legea a fost considerată neconstituțională, din motive extrinseci, deci a fost adoptată greșit — vot de lege ordinară, ea este o lege organică. Nu am intrat în analiza textului pe fond. Când constatăm existența unor motive extrinseci, nu mergem mai departe„, a declarat Zegrean.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Preşedintele Klaus Iohannis a depus sesizarea la CCR, la data de 19 mai, solicitând  verificarea constituţionalităţii modificărilor la Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.

„Această modificare a fost tratată în spaţiul public ca o intervenţie pentru schimbarea reglementărilor în incompatibilitatea aleşilor locali. Această schimbare se referă, în esenţă, la faptul că primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean pot fi membri în Adunarea Generală a Acţionarilor, atunci când este vorba de o societate în mână publică care se ocupă de utilităţi publice.

Această chestiune a fost vehiculată pe larg şi în campania electorală şi, dacă vă amintiţi, chiar subsemnatul am avut o speţă discutabilă cu ANI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat chestiunea şi a constatat că eu nu am fost la niciun moment în incompatibilitate.

Totuşi, această lege care mi-a fost trimisă şi care a ajuns a doua oară la Preşedinţie nu va fi promulgată. Această lege a ajuns la Preşedinţie anul trecut, a fost trimisă la reexaminare de predecesorul meu, acum a ajuns a doua oară la promulgare”, susţinea Iohannis, în sesizare.

Preşedintele a precizat că are „serioase dubii” în ceea ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ.

„Am serioase dubii în ce priveşte constituţionalitatea acestui act normativ, drept pentru care am formulat o adresă către Curtea Constituţională şi voi solicita verificarea constituţionalităţii acestui act normativ. În esenţă, trebuie să lămuresc un pic fondul problemei.

Eu m-am exprimat în repetate rânduri în chestiunea incompatibilităţilor şi am spus că acest domeniu trebuie mai bine reglementat. Incompatibilităţile trebuie să fie clarificate după o discuţie publică şi formulate în aşa fel încât toată lumea să înţeleagă uşor care sunt principiile care stau la bază şi care sunt incompatibilităţile.

Acest act normativ vrea să rezolve o parte din această problemă, folosind un subterfugiu, folosind un articol dintr-o lege care nu reglementează incompatibilităţi. Este primul aspect. Al doilea aspect, această lege care mi-a fost trimisă spre promulgare, într-un articol prevede derogări de la Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale. Dacă este aşa, 215 este o lege organică şi atunci şi legea de derogare trebuie să fie tratată ca şi o lege organică, or parcursul prin Parlament nu a fost de aşa natură. Iată, deci, şi o problemă de formă. Pentru aceste două chestiuni voi trimite actul normativ spre analiză Curţii Constituţionale”, a mai spus Iohannis.

Citeşte şi: MOTIVAREA ICCJ în dosarul de incompatibilitate al lui KLAUS IOHANNIS: NU a acţionat pentru un interes PERSONAL

Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 a fost iniţial respinsă de Senat şi adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională. 

Ulterior adoptării legii de către Camera Deputaţilor, la data de 14 iulie 2014, preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ, pe motiv că prevederile articolului unic pct. 2 vin în contradicţie cu dispoziţiile legale privind respectarea regimului incompatibilităţilor şi conflictelor de interese reglementat în Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

În cadrul reexaminării din Parlament, această lege a fost dezbătută de Senat, în calitate de primă Cameră, şi de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, fiind adoptată în aceeaşi formă cu cea înaintată anterior spre promulgare.

Primarii şi preşedinţii CJ vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitatea în serviciile de utilităţi publice, a decis Camera Deputaţilor, respingând astfel cererea de reexaminare a preşedintelui la Legea serviciilor comunitare.

În cererea de reexaminare din iunie 2014, trimisă Parlamentului, se arăta că participarea primarilor şi a preşedinţilor consiliilor judeţene în organele de conducere ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară nu se justifică în mod obiectiv, întrucât soluţia legislativă propusă ar avea un impact negativ, deoarece ar conduce la eludarea regimului incompatibilităţilor.

„Ca efect al noului text de lege, Agenţia Naţională de Integritate nu ar mai putea constata incompatibilitatea primarilor sau a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor face parte din organele de conducere ale acestor asociaţii”, se menţiona în cererea de reexaminare a legii.