Fosta şefă de la Inspectoratul Şcolar Cluj, condamnată la închisoare cu executare. MOTIVAREA judecătorilor

Dacă fosta șefă adjunctă a ISJ Cluj, Peter Tunde, ar fi primit o pedeapsă mai mică de doi ani și şase luni de închisoare, magistrații susțin că frecvența fraudării examenelor s-ar fi generalizat, oricum acesta fiind deja un fenomen îngrijorător.

„Sub acest aspect, se impune a sublinia că durata pedepselor pe care instanța le-a stabilit în sarcina inculpaților trebuie privită si din perspectiva art.3 din Legea nr.254/2013, referitor la pedeapsă si scopul acesteia. Potrivit textului legal indicat, scopul pedepsei este prevenirea săvârsirii de noi infracțiuni. Prevenirea săvârsirii de noi infracțiuni trebuie să se realizeze nu doar pentru cel căruia i se aplică o pedeapsă care este menită să asigure constrângerea si reeducarea inculpatului (asa numita „prevenție specială”), ci si pentru ceilalți destinatari ai legii penale – care sub amenințarea cu pedeapsa prevăzută în norma penală îsi conformează conduita socială la exigențele acesteia (asa numita „prevenție generală”), sub acest ultim aspect fiind important de subliniat că frecvența fenomenului de fraudare a examenelor naționale este îngrijorătoare si că este absolut necesară împiedicarea „normalizării” fenomenului” „, se arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel Cluj care au condamnat-o definitiv pe Peter Tunde la închisoare cu executare, potrivit voceatransilvaniei.ro.

Judecătorii mai spun că, deși Peter Tunde nu are antecedente penale, parcursul profesional al acesteia nu este unul fără pată, fapt care a contribuit la decizia instanței.

„În ceea ce priveste criteriile de individualizare referitoare la persoana inculpatei si la conduita procesuală a acesteia, s-a reținut că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, însă, contrar susținerilor apărării, nu se poate susține cu temei că ar fi avut un parcurs profesional fără pată, chiar dacă ne raportăm numai la înlocuirea sa intempestivă din comisia de bacalaureat din vara anului 2014 (desi, asa cum s-a argumentat deja, activitățile infracționale se pare că sunt repetitive, perpetuându-se de-a lungul mai multor sesiuni anuale de examene naționale), aceasta manifestând, într-adevăr preocupare pentru desăvârsirea pregătirii sale profesionale, asa cum rezultă din înscrisurile depuse în circumstanțiere„, se arată în documentul instanței.

Alte articole

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă ”Mavromati” Botoşani, reţinut de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă

ÎPS Teodosie, audiat la DNA: „Am adus Sfânta Liturghie, sunt împărtășit”

Faptul că Peter Tunde și-a recunoscut atât în fața procurorilor, cât și în fața judecătorilor faptele de corupție, nu a ajutat-o să obțină o pedepasă mai ușoară, pentru că, spun magistrații, faptele sale erau oricum în atenția anchetatorilor și mai devreme sau mai târziu tot ar fi ajuns să răspundă în fața legii.

„În ceea ce priveste conduita procesuală, inculpata a recunoscut, încă din faza de urmărire penală, activitatea infracŃională desfăsurată, colaborând cu organele judiciare, optând si pentru judecarea în procedura abreviată, sens în care a beneficiat de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, conform prevederilor art.396 alin.10 C.pr.pen. s-a subliniat însă, că actele materiale de trafic de influenŃă aferente examenelor de definitivat si titularizare erau deja în atenŃia organelor de urmărire penală, chiar înainte să opereze recunoasterea inculpatei, fiind doar o chestiune de timp până când amploarea activităţii acesteia să fie pe deplin conturată prin alte mijloace de probă, decât recunoasterea acesteia, astfel că nu s-a considerat necesar acordarea unei valori deosebite atitudinii sale procesuale„, mai arată judecătorii în motivarea sentinței.

În motivarea judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj se mai arată că, deși colegii lor de la Tribunal au arătat în motivarea sentinței lor că Peter Tunde își racola clienții pentru care trafica influență din anturajul fiului său, Pal Peter, consilierul personal al primarului Emil Boc, acest lucru nu poate fi probat.

Peter Tunde a fost condamnată în aprilie 2015, definitiv, la 2 ani și 6 luni de închisoare cu executare, de Curtea de Apel Cluj, pentru trafic de influență, Curtea menținând astfel sentința dată în ianuarie 2015 de Tribunalul Cluj, instanța de fond care a judecat cazul lui Peter Tunde. Din pedeapsa de 2 ani și 6 luni de închisoare, fostei inspectorare i se scade perioada de arest preventiv și arest la domiciliu. În prezent, Peter Tunde își execută pedeapsa în cadrul secției exterioare pentru femei a Penitenciarului de Maximă Siguranță Gherla.