ÎNVĂŢĂTURILE Părintelui ARSENIE PAPACIOC: „Nu contează ce zic OAMENII despre tine, ci ce zice DUMNEZEU”

M-am intrebat de ce parintele Arsenie Papacioc a ales malul marii ca loc in care sa cunoasca nemarginirea dragostei de Dumenzeu si acel „aeternum vale” al fapturii subtiri si evanescente… Poate, ma gandesc, acolo, la Techirghiol, l-a manat destinul sau crestin: sa-si mantuie viata calatoare sub acoperamantul unei biserici de lemn – si ea, tot calatoare; acea bisericuta stramutata din muntii regali ai Caraimanului – care vegheaza si castelul de la Sinaia – pana la Techirghiol, de teama ca „s-ar arde-ntr-o noapte”. Ori, poate, prea multele intrebari ale celor multi, la care se simtea chemat sa raspunda, nu l-au lasat sa stea prea mult intr-un loc. Si parca nici n-ar fi de mirare, cand insusi Apostolul Andrei si-a deschis calea increstinarii noastre pe la Dunare si pe la Mare, cand Athosul crestin ortodox e-nconjurat din trei parti de mare, cand domnul poeziei noastre, Eminescul, privea marea ca pe o poarta a mortii si a vietii celei vesnice…

Și daca Arsenie Papacioc ar fi ajuns sa implineasca suta de ani (s-a stins la 98 neimpliniti) ar fi ramas la fel de tanar in spi­rit, asa cum l-am cunoscut intr-o amiaza de toamna, la Techirghiol. Eram fata in fata: eu, parand un batran obosit de sine si de lumea sa, el, parand un tanar etalandu-si fervoarea pentru Dumnezeu si raspunsurile maiestrite la intrebarile imposibile ce i le puneam.
„Dumneavoastra, mi-a zis el atunci, nu e suficient ca m-ati cunoscut daca intalnirea noastra nu schimba ceva. De folos ar fi daca v-ati rupe nitel si pentru altul. Drumul asta este cel placut lui Dumnezeu. Daca spun lumii:…………………….
Citește articolul integral pe ANTENA SATELOR.