Dezvăluiri surprinzătoare: Cerşetorii români din nordul Europei nu sunt conduse de reţele de crimă organizată

Fundaţia norvegiană Fafo, specializată în studii sociale este cea care a ajuns la această concluzie pe care a publicat-o într-un raport. În cadrul studiului au fost realizate interviuri cu 1.269 de cetăţeni români cerşetori, fără adăpost, din Oslo (Norvegia), Stockholm (Suedia) şi Copenhaga (Danemarca) , vara trecută.

„Suntem absolut convinşi că cerşetorii nu fac nicidecum parte din reţele de crimă organizată. Ei (cerşetorii, n.r.) se cunosc între ei şi călătoresc organizaţi în reţele familiale şi comunitare. Acestea nu sunt organizate de terţe persoane”,  este concluzia studiului social norvegian, după cum a declarat Ann Britt Druve, unul dintre autorii studiului citat de thelocal.no.

Citeşte şi Ministerul Muncii trimite mediatori pentru a rezolva problemele romilor din Suedia

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Mai mult decât atât, pentru realizarea studiului, cercetătorii norvegieni au venit şi în România, pentru a se documenta pe teren. „Nu credem că toţi aceşti cerşetori cu care am vorbit au fost în stare să ne mintă”, a spus Druve. Specialiştii norvegieni au făcut şi o serie de interviuri extinse cu cerşetorii români.

Alte articole

O cerșetoare în scaun cu rotile a atras mila șoferilor la semafor, însă verificările polițiștilor au scos la iveală un detaliu neașteptat

O femeie a câștigat 300 de lei în 60 de minute cerșind pe Pasajul Basarab din București. Avertismentul Poliției despre cerșetori: „De cele mai multe ori sunt parte a unor rețele bine organizate”

Citeşte şi Ultima modă printre CĂMĂTARI : iau copii în contul datoriilor

Între alte constatări făcute de specialiştii norvegieni se numără şi faptul că cerşetorii de etnie romă călătoresc în mod tradiţional către regiunea scandinavă în microbuze, împrumutând adesea bani pentru a-şi plăti aceste călătorii, fie de la familiile lor sau chiar de la şoferii de microbuze. Migranţii romi câştigă aproximativ 200 de coroane norvegiene pe zi, iar aproximativ o jumătate din aceşti bani îi trimit în ţară, la familiile şi rudele lor.

„Familiile lor din România trăiesc în sărăcie extremă”, iar sumele pe care le câştigă cerşetorii romi nu sunt suficient de atractive pentru o reţea de crimă organizată. Nici nu merită efortul”, este concluzia lui Druve.