Parchetul General extinde cercetările în dosarul „Erata”

Procurorii au dispus, la data de 8 iunie 2015, extinderea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, după ce anterior începuseră urmărirea penală in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu.

Augustin Zegrean, audiat de procurori în dosarul „Erata” VIDEO

Totodată, procurorii precizează că dosarul penal aflat în lucru la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a fost constituit la data de 30.09.2013, ca urmare a plângerii penale formulate de către persoana fizică C.C.

„Prin rezoluția emisă la data de 11.10.2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale față de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ștefan Minea, Iulia Antonela Motoc și Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 din Codul penal anterior, reținând incidența dispozițiilor art. 228, alin. (4), rap. la art. 10, litera a) din Codul de procedură penală anterior (fapta nu există).

Alte articole

Un brașovean în vârstă de 97 de ani a absolvit un curs digital pentru a se proteja de escrocii online. Care a fost motivația lui: „Cred că și eu era să pic în plasa unora”

Săndel Bălan a lipsit de la nunta fiicei sale cu Victor Cornea. Ce mesaj i-a transmis cântăreței: „Asta vreau să știi”

Împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale adoptate în cauză, persoana fizică C.C. a formulat plângere, ce a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția emisă la data de 26.11.2013 de către procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

DOSARUL „ERATA”: Fostul judecător Acsinte Gaspar, audiat la Parchetul General

Ulterior, prin sentința penală nr. 529/04 iunie 2014, pronunțată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curți de Casație şi Justiție, instanţa a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluției din 11 octombrie 2013, soluția atacată fiind desființată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

Instanța de judecată a reținut că ‘în speță, deși exista obligația de a desfășura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate. Cu toate că obligația investigării faptelor este una de mijloace și nu de rezultat, în cazul de față lipsește ancheta însăși (nu există nici un mijloc de investigare a plângerii). În consecință, deși plângerea formulată nu este, în mod vădit lipsită de bază factuală (se întemeiază pe constatări publicate în M.Of. nr. 616 din 27 august 2012), soluția de neîncepere a urmăririi penale, prin care se constată inexistenţa faptelor, nu decurge din administrarea unor probe care să infirme susținerile petentului'”, se precizează într-un comunicat de presă.

De asemenea, procurorii susţin în acelaşi comunicat că pe data 29 iulie 2014, dosarul cu numărul 5748/1/2013, al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secția Penală, a fost trimis Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, fiind repartizat spre soluţionare.

„Prin ordonanţa din data de 2 septembrie 2014, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cod penal anterior, iar la data de 8 iunie 2015 s-au extins cercetările, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, prev. de art. 289 alin. 1 şi art. 291 Cod penal anterior, cu aplic. art. 5 Cod penal anterior.

În prezent, având în vedere criticile formulate de instanţa de judecată şi conformându-se dispoziţiilor acesteia, procurorul efectuează acte de urmărire penală”, potrivit comunicatului.

Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă au constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012.

După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, și anume, peste 18 milioane de români.

Judecătorul CCR Tudorel Toader, audiat la Parchet în dosarul „Erata”

Prin această erată a fost blocată inițiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecați din țară de mai mult timp.

Erata respectivă a fost întocmită și semnată de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern și Monitorul Oficial.

Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultați cu privire la întocmirea acelei erate, ei susținând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual.

În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetățenie română cu domiciliul în străinătate, precum și cele cu actele de identitate expirate.