REŢETA ZILEI: Ciorbă de lăptucuţă de pădure

Punct terminus al călătoriilor cu maşina şi teritoriu de graniţă între păstori şi agricultori, Varlaamul, ca şi Gura Teghii sau Nehoiu din apropiere, poartă amprenta a două lumi ce se in­tersectează. Ora­şul pătrunde către izvoarele de tai­nă ale mun­telui, iar muntele îşi re­var­să bogăţia la oraş, mai ales prin acele pieţe cu tradiţie în vîn­za­rea brînzei. Aş crede că no­to­ri­e­tatea produ­se­lor lactate proveni­te din zona Pente­le­ului se explică mai ales prin amî­na­rea urbanizării sale. Nu şoseaua im­posibilă, care leagă Nehoiu de Varlaam, ţi­ne însă frîna trasă, ci, la fel ca acum o sută sau mai multe sute de ani, izolarea are temeiul ei civilizator, care face, bunăoară, să nu putem vedea oier buzoian care fură la cîntar ori masă de oameni ai muntelui fără musafiri…

La Varlaam, în locul numit și “Peleşul de la poalele Pente­le­ului”, inimoasa mea gazdă, Maria Blidaru, m-a îmbiat cu o “cior­bă din foi de lapte”.

Adică din “lăptucuţă” (salată) de pădure. E o mîncare tra­di­ţională, care foloseşte ingrediente la îndemînă. Cum se prepară?

Citește continuarea pe ANTENA SATELOR.