Greșeala făcută de jurnalistul Financial Times este una foarte gravă, care demonstrează superficialitate în privința înțelegerii instituțiilor statului român. Departe de a fi „opera” lui Nicolae Ceaușescu, istoria Palatului Cotroceni este una mult mai complexă și interesantă.

În anul 1679 domnul Țării Românești Șerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire și o serie de anexe, proiect continuat de Constantin Brâncoveanu. Aproape 200 de ani mai târziu, în 1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reședință domnească de vară.

Alte Articole

Așa prepară Nadia Comăneci sarmalele de Paște! „Așa am ...

Din ce este făcută brânza, de fapt. Românii nu vor mai consuma ...

Cutremur în această dimineață, la graniță cu România! ...

Mai apoi, la începutul domniei lui Carol I al României, casele domnești de la Cotroceni devin reședință regală de vară. Carol I a hotărât astfel să construiască în incinta mănăstirii Cotroceni un palat, pentru a fi folosit de moștenitorii Coroanei și care să-i servească drept reședință oficială în București.

Construcția a început în anul 1888, iar Principesa Maria și Principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Planurile de construcție a palatului Cotroceni au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic venețian. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil romantic.

Ajungând la perioada comunistă, între anii 1949 – 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor. După cutremurul din 1977, care a cauzat avarii la nivelul clădirii, au urmat 10 ani de restaurare. Din păcate, în anul 1984, la ordinul președintelui Nicolae Ceaușescu a fost demolată biserica mănăstirii, Palatul rămânând în picioare.

Palatul Cotroceni a devenit abia după Revoluția română din 1989 reședința oficială a Președintelui României. Așadar, prestigioasa publicație Financial Times a gafat într-un detaliu cheie și a transmis în mod greșit ideea că președintele Klaus Iohannis ar fi un continuator al lui Klaus Iohannis. Dacă astfel de erori se pot strecura într-un articol dedicat președintelui, care are la bază un interviu oficial, atunci cine știe ce alte aberații mai pot fi transmise și preluate de televiziunile din România ca fiind reale.